Planificarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor în unitate

          Lege nr. 307 , D.G.P.S.I.-004                      ORDIN nr. 163

 

Lege nr. 307/2006
din 12/07/2006

privind apărarea împotriva incendiilor

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 21/07/2006

Actul a intrat in vigoare la data de 24 iulie 2006

 

   CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

   Art. 1. - (1) Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.

   (2) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile referitoare la situaţii de urgenţă, factori şi tipuri de risc, intervenţie operativă şi evacuare au înţelesul prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, iar termenii şi expresiile specifice apărării împotriva incendiilor au următorul înţeles:
   a) autorizaţie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin care se certifică, în urma verificărilor în teren şi a documentelor privind realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinţei esenţiale securitate la incendiu - la construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări; autorizaţia de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice sau juridice, deţinătoare ale construcţiilor, instalaţiilor şi ale altor amenajări, dreptul de a le edifica, de a le pune în funcţiune şi de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinţei esenţiale - securitate la incendiu;

   b) aviz de securitate la incendiu - actul emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice de proiectare, pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale - securitate la incendiu - a construcţiilor, instalaţiilor şi altor amenajări;

   c) incendiu - ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;

   d) cauză a incendiului - suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia;

   e) mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor - sisteme, instalaţii, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor;

   f) operaţiuni de lungă durată - intervenţiile pentru stingerea incendiilor şi eliminarea efectelor negative ale acestora cu o durată mai mare de 4 ore;

   g) organizare a intervenţiei în caz de incendiu - ansamblul măsurilor tehnico-organizatorice necesare stabilirii forţelor, responsabilităţilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor şi procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi animalelor, protecţia bunurilor şi vecinătăţilor, precum şi pentru stingerea incendiilor;

   h) pericol iminent de incendiu - situaţia creată de cumularea factorilor care concură la iniţierea incendiului, declanşarea acestuia fiind posibilă în orice moment;

   i) schemă cu riscurile teritoriale - documentul întocmit de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice, precum şi resursele estimate pentru gestionare;

   j) plan de analiză şi acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile potenţiale dintr-o unitate administrativ-teritorială, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective;

   k) prevenirea incendiilor - totalitatea acţiunilor de împiedicare a iniţierii şi propagării incendiilor, de asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de asigurare a securităţii echipelor de intervenţie;

   l) raport de intervenţie - documentul operativ de informare şi analiză statistică în care se înscriu datele esenţiale constatate la locul intervenţiei privind amploarea şi intensitatea incendiului, cauza probabilă a acestuia, efectele produse, desfăşurarea intervenţiei, forţele participante şi timpii operativi realizaţi;

   m) stingere a incendiilor - totalitatea acţiunilor de limitare şi întrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice;

   n) utilizator - persoana fizică sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu, în interesul său, al altuia sau în interes public;

   o) scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evoluţia unui incendiu în timp, identificând evenimentele-cheie care îl caracterizează şi îl diferenţiază de alte incendii posibile într-o incintă.

   Art. 2. - Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile prezentei legi, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul României.

   Art. 3. - (1) Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul apărării împotriva incendiilor se asigură de Ministerul Administraţiei şi Internelor, la nivel central prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti.

   (2) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Inspectoratul General, elaborează strategia naţională de apărare împotriva incendiilor, care se prezintă Guvernului spre aprobare de către ministrul administraţiei şi internelor.

   (3) Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti, denumite în continuare inspectorate, îşi exercită atribuţiile specifice în zone de competenţă stabilite prin hotărâre a Guvernului.

   (4) Managementul situaţiilor de urgenţă determinate de incendii se asigură prin componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

   Art. 4. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale asigură aplicarea măsurilor privind activităţile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în planurile de analiză şi acoperire a riscurilor, ce se întocmesc la nivelul localităţii şi judeţului.

   (2) Planurile de analiză şi acoperire a riscurilor se actualizează anual.

   (3) Metodologia de elaborare şi structura-cadru a planului de analiză şi acoperire a riscurilor se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   (4) Prefecţii, primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii asigură, după caz, elaborarea planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

   Art. 5. - Persoanele fizice şi juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi de consecinţele producerii incendiilor.

   CAPITOLUL II
  Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor


   SECŢIUNEA 1
  Obligaţii generale

   Art. 6. - (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul.

   (2) Persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului.

   (3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţă, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contravenţional sau penal, potrivit legii, şi suportă cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie.

   Art. 7. - (1) În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenţă.

   (2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe, persoanele aflate în apropiere au obligaţia să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora.

   Art. 8. - În cazurile de forţă majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii:

   a) să permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenţă şi al persoanelor care acordă ajutor;

   b) să permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;

   c) să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, tăierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitată şi să acorde sprijin, cu forţe şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri.

   Art. 9. - La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinţă asupra bunurilor imobile, precum şi a contractelor de antrepriză, părţile sunt obligate să prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea împotriva incendiilor.

   Art. 10. - (1) Pentru limitarea propagării şi stingerea incendiilor, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor acestuia, consiliile judeţene, consiliile locale, persoanele juridice şi asociaţiile familiale prevăzute la art. 8 şi persoanele fizice care desfăşoară individual activităţi economice în condiţiile Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să colaboreze între ele, contribuind cu forţe şi mijloace, pe bază de reciprocitate sau pe bază contractuală.
   (2) Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi, cu avizul inspectoratelor.

   Art. 11. - Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instalaţii, echipamente tehnologice de producţie şi de transport au obligaţia să conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de specialitate ale acestora în organizarea, asigurarea, pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor de intervenţie în caz de incendiu.

   Art. 12. - (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţene sau locale, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia să angajeze cel puţin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, atestaţi potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupaţiile de cadru tehnic şi personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor sunt definite pe baza standardelor ocupaţionale aprobate conform legislaţiei în vigoare.

   (2) Consiliile locale şi operatorii economici care desfăşoară activităţi cu risc de incendiu şi care au obligaţia prevăzută la alin. (1) se stabilesc pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General.

   (3) Numirea şi schimbarea din funcţie a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor trebuie comunicate de angajator în termen de 48 de ore de la angajare, după caz, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor.

   (4) Neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor specifice atrage schimbarea din funcţie a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, situaţie care trebuie comunicată de angajator în termen de 48 de ore de la angajare, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor, după caz.

   (5) Persoanele fizice şi asociaţiile familiale care desfăşoară activităţi economice autorizate pe teritoriul României, precum şi celelalte entităţi legal constituite, neprevăzute la alin. (1), îndeplinesc atribuţiile pe linia apărării împotriva incendiilor în nume propriu, prin titularul de drept al entităţii.


   SECŢIUNEA a 2-a
  Obligaţiile consiliului local şi ale primarului

   Art. 13. - Consiliul local are următoarele obligaţii principale:

   a) aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului în raza căruia funcţionează;

   b) emite hotărâri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;

   c) instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale;

   d) înfiinţează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgenţă şi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia;

   e) desemnează şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului;

   f) prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgenţă voluntare înfiinţate şi exercită controlul folosirii acestora;

   g) cuprinde anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente, precum şi pentru asigurarea de persoane şi răspundere civilă a personalului cu atribuţii pe linie de intervenţie, pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor specifice;

   h) asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;

   i) analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia;

   j) asigură imobile şi spaţii amenajate corespunzător pentru funcţionarea serviciului de urgenţă voluntar, precum şi mijloacele de comunicaţii necesare;

   k) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor.

   Art. 14. - Primarul are următoarele obligaţii principale:

   a) asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia;

   b) asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia;

   c) coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă cu mijloacele din dotare şi conducerea intervenţiei, până la stingerea incendiului ori până la sosirea forţelor inspectoratului;

   d) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice;

   e) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi la instituţiile publice;

   f) dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le emite;

   g) asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;

   h) organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu;

   i) asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea acestuia;

   j) asigură condiţiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgenţă voluntare şi a cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;

   k) asigură dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice, carburanţi, lubrifianţi şi alte mijloace necesare susţinerii operaţiunilor de intervenţie, inclusiv hrana şi antidotul pentru participanţii la intervenţiile de lungă durată;

   l) informează de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea, cu forţe şi mijloace proprii, a oricărui incendiu pe raza unităţii administrativ-teritoriale, iar în termen de 3 zile lucrătoare completează şi trimite acestuia raportul de intervenţie;

   m) analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare;

   n) comunică de îndată inspectoratului scoaterea şi repunerea din/în funcţiune a oricărei autospeciale de intervenţie, precum şi, în scris, dotarea cu autospeciale de intervenţie noi;

   o) asigură, prin mijloacele avute la dispoziţie, desfăşurarea activităţilor de informare şi educaţie antiincendiu a populaţiei;

   p) analizează şi soluţionează petiţiile cetăţenilor în problema apărării împotriva incendiilor;

   q) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor a comunităţii locale.


SECŢIUNEA a 3-a
  Obligaţiile consiliului judeţean şi ale Consiliului General
al Municipiului Bucureşti

   Art. 15. - Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti are următoarele obligaţii principale:

   a) aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor aferent judeţului sau municipiului Bucureşti, după caz, şi stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia;

   b) instituie reguli şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;

   c) analizează anual capacitatea de apărare împotriva incendiilor şi hotărăşte măsuri de optimizare a acesteia;

   d) asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea în planurile de amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum şi a căilor de acces pentru intervenţie în caz de incendiu;

   e) prevede şi aprobă în bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea acţiunilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

   f) hotărăşte, în condiţiile legii, înfiinţarea unor centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă, cu acordul Inspectoratului General;

   g) sprijină organizatoric, material şi financiar organizarea şi desfăşurarea concursurilor serviciilor de urgenţă şi cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;

   h) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege.


   SECŢIUNEA a 4-a
  Obligaţiile prefectului

   Art. 16. - Prefectul are următoarele obligaţii principale:

   a) coordonează activităţile de apărare împotriva incendiilor din responsabilitatea autorităţilor centrale din teritoriu, conform legii;

   b) aprobă schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, întocmită de inspectorat;

   c) instituie, în condiţiile legii, măsuri obligatorii în domeniul apărării împotriva incendiilor;

   d) analizează rapoartele întocmite de organele de specialitate şi dispune măsuri pentru respectarea legalităţii în domeniu;

   e) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege în domeniul apărării împotriva incendiilor.


   SECŢIUNEA a 5-a
  Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice centrale

   Art. 17. - (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor îşi exercită atribuţiile în domeniul apărării împotriva incendiilor prin Inspectoratul General şi inspectorate.

   (2) Inspectoratul General elaborează strategii, norme, reglementări tehnice şi dispoziţii generale privind apărarea împotriva incendiilor, obligatorii pe întregul teritoriu al României, care se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   (3) Cheltuielile curente şi de capital aferente activităţii serviciilor de urgenţă profesionale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din alte surse prevăzute de lege.

   Art. 18. - Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale au următoarele obligaţii principale:

   a) elaborează, pe baza strategiei naţionale de apărare împotriva incendiilor, strategii sectoriale privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul lor de competenţă şi asigură aplicarea acestora;

   b) emit/modifică, cu avizul Inspectoratului General, norme şi reglementări tehnice de apărare împotriva incendiilor, specifice domeniului lor de activitate;

   c) îndrumă, controlează şi analizează respectarea normelor şi reglementărilor tehnice;

   d) stabilesc, pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, metode şi proceduri pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniului de competenţă;

   e) organizează şi gestionează baze de date privind, în principal, riscurile de incendiu, caracteristicile substanţelor şi materialelor utilizate în domeniu, metodele adecvate de intervenţie şi protecţie, mijloacele existente, cadrele tehnice şi evenimentele specifice;

   f) stabilesc, împreună cu Inspectoratul General, în domeniul lor de competenţă, temele şi activităţile practic-aplicative şi de educaţie privind apărarea împotriva incendiilor, care se includ în programele pentru toate formele de învăţământ, în planurile activităţilor extraşcolare, precum şi în programele de formare continuă a adulţilor;

   g) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.


   SECŢIUNEA a 6-a
  Obligaţiile administratorului, conducătorului instituţiei,
utilizatorului şi salariatului

   Art. 19. - Administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are următoarele obligaţii principale:

   a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;

   b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să asigure corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;

   c) să solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi să asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori a autorizaţiilor, să dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective;

   d) să permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire împotriva incendiilor, să prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi să nu îngreuneze sau să obstrucţioneze în niciun fel efectuarea acestora;

   e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă;

   f) să întocmească, să actualizeze permanent şi să transmită inspectoratului lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substanţele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;

   g) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile ce revin salariaţilor la locurile de muncă;

   h) să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor şi să verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;

   i) să asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgenţă privat, precum şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori să încheie contract cu un alt serviciu de urgenţă voluntar sau privat, capabil să intervină operativ şi eficace pentru stingerea incendiilor;

   j) să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea acestora în orice moment;

   k) să permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere, instruire sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate de acesta;

   l) să asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;

   m) să asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenţă privat pentru intervenţie;

   n) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru acordarea primului ajutor;

   o) să stabilească şi să transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;

   p) să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forţe şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să completeze şi să trimită acestuia raportul de intervenţie;

   q) să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate conform legii;

   r) să îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.

   Art. 20. - Persoanele fizice, asociaţiile familiale sau persoanele juridice care deţin părţi din acelaşi imobil trebuie să colaboreze pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin din prezenta lege, în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pentru întregul imobil.

   Art. 21. - Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:

   a) să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator, după caz;

   b) să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea împotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator;

   c) să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează sau le desfăşoară;

   d) să nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;

   e) să aducă la cunoştinţa administratorului, conducătorului instituţiei sau proprietarului, după caz, orice defecţiune tehnică ori altă situaţie care constituie pericol de incendiu.

   Art. 22. - Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:

   a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

   b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

   c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;

   d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;

   e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

   f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;

   g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă, referitoare la producerea incendiilor.


SECŢIUNEA a 7-a
  Obligaţiile proiectanţilor şi executanţilor

   Art. 23. - Proiectanţii de construcţii şi amenajări, de echipamente, utilaje şi instalaţii sunt obligaţi:

   a) să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General şi să evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;

   b) să cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conţin obiectele proiectate;

   c) să prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice, mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice;

   d) să includă în proiecte şi să predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de funcţionare a mijloacelor de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentaţii, precum şi regulile necesare de verificare şi întreţinere în exploatare a acestora, întocmite de producători;

   e) să asigure asistenţa tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în documentaţii, până la punerea în funcţiune.

   Art. 24 - Executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii sunt obligaţi:

   a) să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;

   b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor, precum şi la organizările de şantier;

   c) să asigure funcţionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentaţiile de execuţie la parametrii proiectaţi, înainte de punerea în funcţiune.

   Art. 25. - Proiectanţilor şi executanţilor le sunt aplicabile, după caz, şi dispoziţiile prevăzute la art. 19-22.


   SECŢIUNEA a 8-a
  Obligaţiile cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu
atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor

   Art. 26 - (1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, desemnate/desemnat la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, ministerelor şi celorlalte organe centrale de specialitate, au/are următoarele obligaţii principale:

   a) elaborează programele de optimizare a capacităţii de apărare împotriva incendiilor în domeniul de activitate al autorităţii respective;

   b) fac/face propuneri de reglementări tehnice şi organizatorice a activităţii de apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;

   c) controlează modul de aplicare a prevederilor legale pentru apărarea împotriva incendiilor, în cadrul instituţiei publice care i-a desemnat;

   d) elaborează şi supun/supune spre analiză ministrului de resort sau conducătorului instituţiei, după caz, raportul anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor din domeniul de activitate;

   e) analizează anual respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgenţă private din instituţiile şi unităţile subordonate, dotarea cu mijloace de apărare împotriva incendiilor şi fac/face propuneri de optimizare a acestora;

   f) elaborează şi înaintează spre aprobare programe de informare şi educaţie specifică.

   (2) Formarea şi evaluarea cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează de unităţile abilitate în condiţiile legii, iar certificarea competenţei profesionale se realizează de Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă autorizat la Centrul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.

   Art. 27. - (1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene şi locale, instituţiilor şi operatorilor economici au/are următoarele obligaţii principale:

   a) participă la elaborarea şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, instituţiei sau operatorului economic;

   b) controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;

   c) propun/propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităţii de apărare împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice;

   d) îndrumă şi controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor şi analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgenţă voluntare sau private, după caz, în unităţile şi instituţiile din care fac/face parte;

   e) prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

   f) răspund/răspunde de pregătirea serviciului de urgenţă voluntar sau privat, după caz, precum şi de participarea acestuia la concursurile profesionale;

   g) acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate centrelor operative pentru situaţii de urgenţă în îndeplinirea atribuţiilor.

   (2) Formarea, evaluarea şi certificarea competenţei profesionale a cadrelor tehnice/personalului cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, prevăzute la alin. (1), se realizează în centre de formare şi evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor ocupaţionale recunoscute la nivel naţional.

   CAPITOLUL III
  Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor

   Art. 28. - (1) Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează prin activităţi de reglementare, autorizare, avizare, atestare, recunoaştere, desemnare, supraveghere a pieţei, control, organizarea stingerii incendiilor şi tragerea la răspundere juridică a persoanelor vinovate.

   (2) Controlul de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor se exercită, la nivel central, prin inspecţia de prevenire şi alte compartimente şi unităţi din structura sau subordinea Inspectoratului General, respectiv, la nivel local, prin inspecţiile de prevenire din cadrul inspectoratelor, în scopul aplicării unitare a prevederilor legale pe întregul teritoriu al României, potrivit competenţelor.

   Art. 29. - (1) În toate fazele de cercetare, proiectare, execuţie şi pe întreaga lor durată de existenţă, construcţiile şi amenajările de orice tip, echipamentele, utilajele şi instalaţiile tehnologice se supun unei examinări sistematice şi calificate pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, în condiţiile prevăzute de reglementările specifice.

   (2) Obligaţia executării activităţilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor care concură la proiectarea, realizarea, exploatarea, întreţinerea, repararea, postutilizarea construcţiilor, echipamentelor şi a instalaţiilor tehnologice, potrivit legii.

   (3) Metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu se elaborează de Inspectoratul General, se aprobă de ministrul administraţiei şi internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   Art. 30. - (1) Începerea lucrărilor de execuţie la construcţii şi instalaţii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea ori schimbarea destinaţiei celor existente, precum şi punerea în funcţiune a acestora se fac numai după obţinerea avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu, după caz.

   (2) Obligaţia solicitării şi obţinerii avizelor şi/sau a autorizaţiilor prevăzute la alin. (1) revine persoanei fizice ori juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente ori, după caz, beneficiarului investiţiei.

   (3) Avizele şi autorizaţiile prevăzute la alin. (1) se eliberează de inspectorate, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea cererii, în condiţiile prevăzute de normele metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu.

   (4) Categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

   (5) Nerespectarea cerinţelor care au stat la baza eliberării avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu atrage sancţionarea conform legii şi, după caz, anularea avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu.

   (6) Anularea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu impune sistarea lucrărilor de construcţii sau, respectiv, oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective.

   (7) Măsura prevăzută la alin.

   (6) se comunică în cel mult 48 de ore, prin grija inspectoratului, la registrul comerţului, prefectului şi altor instituţii publice cu competenţe în domeniu.

   (8) Litigiile generate de eliberarea şi anularea avizului ori autorizaţiei de securitate la incendiu se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.
   (9) Normele metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu se elaborează de Inspectoratul General, se aprobă de ministrul administraţiei şi internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   (10) Pentru actele privind avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

   CAPITOLUL IV
  Serviciile de urgenţă voluntare şi private


   SECŢIUNEA 1
  Dispoziţii comune

   Art. 31. - (1) Serviciile de urgenţă sunt profesioniste sau voluntare, publice ori private.

   (2) Serviciile de urgenţă profesioniste funcţionează în subordinea Inspectoratului General, potrivit reglementărilor specifice.

   (3) Consiliile locale au obligaţia să constituie servicii de urgenţă voluntare, iar operatorii economici şi instituţiile, care desfăşoară activităţi cu risc de incendiu, servicii de urgenţă private, potrivit legii.

   (4) În domeniul apărării împotriva incendiilor pot funcţiona şi servicii de urgenţă private constituite ca societăţi comerciale.


   SECŢIUNEA a 2-a
  Constituirea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă voluntare sau private

   Art. 32. - (1) Serviciile de urgenţă voluntare/private sunt structuri specializate, altele decât cele aparţinând serviciilor de urgenţă profesioniste, organizate cu personal angajat şi/sau voluntar, în scopul apărării vieţii, avutului public şi/sau a celui privat împotriva incendiilor şi a altor calamităţi, în sectoarele de competenţă stabilite cu avizul inspectoratelor.

   (2) Serviciile de urgenţă voluntare/private au în structură compartiment sau specialişti pentru prevenirea incendiilor, care pot fi şi cadre tehnice specializate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, conform art. 12 alin. (1), formaţii de intervenţie, salvare şi prim ajutor, precum şi, după caz, ateliere de reparaţii şi de întreţinere.

   (3) Constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor de urgenţă voluntare/private se realizează pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul General şi aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

   (4) Organizarea şi funcţionarea serviciilor de urgenţă voluntare/private se stabilesc prin regulamente aprobate, după caz, de consiliile locale sau conducerile operatorilor economici şi instituţiilor care le-au constituit, cu respectarea criteriilor de performanţă.

   (5) Înfiinţarea, extinderea sau restrângerea activităţii, precum şi desfiinţarea unui serviciu de urgenţă voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului.

   Art. 33. - Serviciile de urgenţă voluntare/private au următoarele atribuţii principale:

   a) desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

   b) verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor care privesc apărarea împotriva incendiilor, în domeniul de competenţă;

   c) asigură intervenţia pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor, a animalelor şi a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situaţii de urgenţă.

   Art. 34. - (1) Formarea, evaluarea şi certificarea competenţei profesionale a personalului serviciilor de urgenţă voluntare sau private se realizează de centre de formare şi evaluare abilitate prin lege, avizate de Inspectoratul General.

   (2) Statutul personalului din serviciile de urgenţă voluntare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

   Art. 35. - (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente activităţii serviciilor de urgenţă voluntare se asigură din bugetele locale.

   (2) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente activităţii serviciilor de urgenţă private se asigură de operatorii economici şi instituţiile care le-au constituit.

   Art. 36. - (1) Pe baza hotărârii consiliului local şi în condiţiile prevăzute de lege, serviciul de urgenţă voluntar poate presta, contra cost, către orice persoană fizică sau juridică, fără a afecta îndeplinirea atribuţiilor, unele servicii cum sunt:

   a) supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor la târguri, expoziţii, manifestări cultural-sportive, activităţi de filmare şi altele asemenea;

   b) transport de apă, evacuarea apei din subsolurile clădirilor sau din fântâni;

   c) limitarea, colectarea sau îndepărtarea unor produse poluante;

   d) efectuarea de lucrări la înălţime;

   e) transport de apă.

   (2) Costurile pentru prestările de servicii efectuate sunt stabilite prin hotărâre a consiliului local, iar sumele încasate se constituie ca venituri ale bugetului local.


   SECŢIUNEA a 3-a
  Drepturi, indemnizaţii şi despăgubiri ce se acordă personalului
serviciilor de urgenţă voluntare sau private

   Art. 37. - În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, personalul serviciilor de urgenţă voluntare sau private are următoarele drepturi:

   a) să solicite de la persoanele fizice şi juridice date, informaţii şi documente necesare îndeplinirii atribuţiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor;

   b) să stabilească restricţii ori să interzică, potrivit competenţei prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului, utilizarea focului deschis şi efectuarea unor lucrări cu substanţe inflamabile, pentru a preveni producerea de incendii ori explozii;

   c) să propună persoanelor în drept oprirea funcţionării sau demolarea construcţiei incendiate, precum şi a celor vecine ori a unei părţi din acestea, în scopul limitării propagării incendiilor;

   d) să utilizeze, în funcţie de necesitate, apa, indiferent de sursa din care provine, pentru intervenţii la incendii;

   e) să se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul intervenţiei, pe drumuri care nu sunt deschise circulaţiei publice ori pe alte terenuri, dacă cerinţele de operativitate şi de lucru impun aceasta;

   f) să oprească ori să limiteze traficul public în zona desfăşurării operaţiunilor de intervenţie;

   g) să intre în locuinţa persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimţământul acestora, în condiţiile prevăzute de lege; în cazul când se impune înlăturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vieţii, integrităţii fizice a persoanelor sau bunurilor acestora, consimţământul nu este necesar.

   Art. 38. - (1) Personalul angajat al serviciilor de urgenţă voluntare/private se încadrează în condiţii de muncă similare personalului serviciilor de urgenţă profesioniste.

   (2) Personalul serviciilor de urgenţă voluntare/private are obligaţia să poarte uniformă, echipament de protecţie şi însemne distinctive, ale căror descriere, condiţii de acordare şi folosire se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, aprobat prin hotărâre a Guvernului şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   (3) Consiliul local, administratorul sau conducătorul instituţiei asigură gratuit personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private uniforma şi echipamentul de protecţie adecvate misiunilor pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care pe timpul intervenţiei i s-au degradat îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, îl despăgubeşte în mod corespunzător.

   Art. 39. - (1) Pe timpul intervenţiei, personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private i se asigură antidot adecvat naturii mediului de lucru.

   (2) În cazul operaţiunilor de lungă durată, personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private i se asigură hrana, gratuit, în echivalentul a cel puţin 2.000 de calorii.

   (3) Obligaţia asigurării drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) revine consiliului local, administratorului sau conducătorului instituţiei, după caz.

   Art. 40. - (1) Personalul serviciilor de urgenţă voluntare are dreptul la indemnizaţii pentru timpul efectiv de lucru la intervenţii şi la celelalte activităţi prevăzute în programul serviciului.

   (2) Cuantumul orar al indemnizaţiei prevăzute la alin. (1) se stabileşte şi se acordă de consiliul local, diferenţiat pe categorii de funcţii.

   Art. 41. - (1) Pe timpul cât se află la cursuri de pregătire şi concursuri profesionale, organizate în afara localităţii în care funcţionează serviciul, personalul serviciilor de urgenţă voluntare beneficiază de toate drepturile de deplasare, cazare şi de diurnă ca şi personalul serviciilor de urgenţă profesioniste, care se acordă de consiliul local.

   (2) Personalul serviciilor de urgenţă voluntare, salariaţi ai altor instituţii publice sau operatori economici, îşi păstrează drepturile de salariu la locul de muncă pentru perioada cât participă la intervenţii, cursuri de pregătire ori concursuri profesionale.

   Art. 42. - Persoanele juridice care organizează servicii de urgenţă voluntare/private au obligaţia să asigure personalul, angajat sau voluntar, la o societate de asigurări pentru caz de boală profesională, accident ori deces produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin pe timpul intervenţiilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice.

   CAPITOLUL V
  Răspunderea juridică

   Art. 43. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, materială, civilă sau penală, după caz.

   Art. 44. - Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:

   I. cu amendă de la 100 lei la 500 lei:

   a) nerespectarea de către primar, administrator sau conducătorul instituţiei a obligaţiilor de informare a inspectoratului despre izbucnirea şi stingerea, cu forţe şi mijloace proprii, a unui incendiu şi de transmitere a raportului de intervenţie;

   b) neasigurarea şi nepunerea în mod gratuit la dispoziţia forţelor chemate în ajutor, de către administrator sau conducătorul instituţiei, a mijloacelor tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi a echipamentelor de protecţie specifice riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii, precum şi a antidotului şi medicamentelor pentru acordarea primului ajutor;

   c) neconsemnarea de către persoanele fizice şi juridice în actele de transmitere temporară a dreptului de folosinţă, precum şi de antrepriză a răspunderilor ce le revin în ceea ce priveşte apărarea împotriva incendiilor;

   d) necooperarea persoanelor fizice sau juridice care deţin părţi din acelaşi imobil în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

   II. cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei:

   a) neanunţarea, prin orice mijloc, a serviciilor de urgenţă, a primarului sau a poliţiei de către persoana care observă un incendiu şi, după caz, neluarea măsurilor, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului;

   b) neangajarea de către autorităţile administraţiei publice centrale şi celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene sau locale, instituţiile publice şi operatorii economici care desfăşoară activităţi cu risc de incendiu, prevăzuţi la art. 12 alin. (2), a cel puţin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;

   c) nerespectarea de către primar, administrator sau conducătorul instituţiei a obligaţiilor de încadrare a serviciului de urgenţă voluntar sau privat cu personal atestat în condiţiile legii, de pregătire profesională şi antrenare a acestuia pentru intervenţie;

   d) nerespectarea de către primar a obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile art. 14 lit. j), k) şi m)-o);

   e) nerespectarea de către salariaţi a obligaţiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 22 lit. a), b), e) şi f);

   f) nerespectarea de către cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor a obligaţiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b), e), f) şi ale art. 27 alin. (1) lit. c)-e);

   g) nerespectarea de către utilizator a obligaţiilor stabilite la art. 21 lit. d) şi e);

   III. cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei:

   a) inacţiunea persoanelor fizice şi juridice aflate în apropierea incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe şi care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru limitarea şi stingerea acestora;

   b) neîndeplinirea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, consiliile locale şi persoanele juridice prevăzute la art. 8 a obligaţiei de organizare a colaborării prin convenţii încheiate între părţi;

   c) nerespectarea de către primar a obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile art. 14 lit. b), d)-f) şi h);

   d) neîndeplinirea de către ministere şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate a obligaţiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 18 lit. c)-e);

   e) neîndeplinirea de către administrator sau conducătorul instituţiei a obligaţiilor pe care le are în conformitate cu prevederile art. 19 lit. g), j), k) şi l);

   f) necunoaşterea şi nerespectarea de către utilizator a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator, proprietar, producător sau importator, după caz;

   g) neîndeplinirea de către salariaţi a obligaţiilor pe care le au potrivit dispoziţiilor art. 22 lit. c), d) şi g);

   h) neîndeplinirea de către proiectanţi a obligaţiilor ce le revin în conformitate cu prevederile art. 23 lit. d) şi e);

   i) nerespectarea de către executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii a dispoziţiilor art. 24 lit. b) şi c);

   j) neîndeplinirea de către cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor a obligaţiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) şi c) şi ale art. 27 alin. (1) lit. b) şi f);

   IV. cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei:

   a) neîndeplinirea de către persoanele fizice şi juridice a obligaţiilor ce le revin în situaţii de forţă majoră determinate de incendii, prevăzute la art. 8;

   b) neîndeplinirea de către primar a obligaţiilor pe care le are potrivit dispoziţiilor art. 14 lit. a), c) şi g);

   c) neîndeplinirea de către ministere şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate a obligaţiilor ce le revin în conformitate cu prevederile art. 18 lit. b) şi f);

   d) neîndeplinirea de către administrator a obligaţiilor pe care le are în conformitate cu prevederile art. 19 lit. a), b), d)-f), i), o) şi q);

   e) nerespectarea de către persoanele fizice şi juridice utilizatoare a prevederilor art. 21 lit. b) şi c);

   f) neîndeplinirea de către proiectanţi a obligaţiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 23 lit. a)-c);

   g) nerealizarea de către executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii, integral şi la timp, a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu respectarea condiţiilor de calitate prevăzute de lege;

   h) începerea lucrărilor de execuţie la construcţii şi instalaţii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea ori schimbarea destinaţiei celor existente, precum şi punerea în funcţiune a acestora fără obţinerea avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu, după caz;

   i) nesolicitarea şi neobţinerea de către persoanele fizice ori juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente ori, după caz, de către beneficiarul investiţiei a avizelor şi/sau autorizaţiilor prevăzute de prezenta lege;

   j) neelaborarea de către ministere şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate a strategiilor sectoriale privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul lor de competenţă şi neasigurarea aplicării acestora;

   k) efectuarea de lucrări de proiectare, montare, verificare, întreţinere, reparare a sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor, de verificare, întreţinere, reparare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor şi de lucrări de ignifugare şi termoprotecţie de către persoane fizice şi juridice neatestate;

   l) emiterea de rapoarte de încercări la foc de către laboratoare neautorizate conform legii;

   m) utilizarea şi comercializarea de mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, necertificate conform legii;

   V. cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei:

   a) nerespectarea cerinţelor care au stat la baza eliberării avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu;

   b) continuarea executării lucrărilor de construcţii sau funcţionarea ori utilizarea construcţiilor/amenajărilor respective după anularea avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu.

   Art. 45. - (1) Sancţiunile contravenţionale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz.

   (2) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezenta lege, pentru fiecare categorie de contravenţii.

   (3) Contravenţiile la normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi sancţiunile contravenţionale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

   Art. 46. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 45 se fac de către personalul inspecţiilor de prevenire a incendiilor, prevăzute la art. 28 alin. (2), precum şi de cel al altor organe abilitate de lege.

   (2) Primarii constată şi sancţionează contravenţiile prevăzute la art. 44 pct. I lit. b), pct. III lit. a) şi e) şi pct. IV lit. a).

   (3) Contravenţiilor prevăzute la art. 44 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

   CAPITOLUL VI
  Dispoziţii finale

   Art. 47. - (1) Organizarea, conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii de apărare împotriva incendiilor în unităţile structurilor de apărare şi securitate naţională se realizează potrivit prevederilor prezentei legi, pe baza normelor aprobate de conducătorii structurilor respective, cu avizul Inspectoratului General.

   (2) La unităţile din structurile prevăzute la alin. (1) Inspectoratul General şi inspectoratele exercită controlul asupra modului de aplicare a prevederilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, numai la solicitarea comandanţilor sau a şefilor acestora.

   (3) La sediile Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, precum şi la alte obiective de importanţă deosebită aflate în administrarea autorităţilor publice centrale se pot constitui, prin hotărâre a Guvernului, subunităţi profesioniste speciale de intervenţie; instituţiile menţionate asigură gratuit imobilele, spaţiile şi utilităţile necesare în vederea funcţionării şi desfăşurării activităţilor subunităţilor.

   Art. 48. - Intervenţia pentru stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor în subteran, la operatorii economici care produc, stochează sau utilizează substanţe toxice care prin contact ori inhalare pot cauza moartea personalului, la centralele nucleare, la navele aflate în porturi şi apele teritoriale române, pe calea ferată, aeroporturi, platforme maritime de foraj şi extracţie, se asigură de operatorii economici care administrează sectorul respectiv, cu asistenţa tehnică a inspectoratelor.

   Art. 49. - (1) Laboratoarele de încercări la foc se autorizează în condiţiile legii.

   (2) Regulamentul de autorizare a laboratoarelor de încercări la foc se elaborează de Inspectoratul General, se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   Art. 50. - (1) Mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamentelor de protecţie specifice se introduc pe piaţă şi se utilizează conform legii.

   (2) În domeniul nereglementat de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, republicată, introducerea pe piaţă a produselor prevăzute la alin. (1) se face pe baza evaluării conformităţii faţă de reglementările elaborate de Inspectoratul General.
   (3) Metodologia de certificare a conformităţii produselor prevăzute la alin. (2) se elaborează de Inspectoratul General, se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   Art. 51. - (1) Proiectarea, executarea, verificarea, întreţinerea şi repararea sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor, efectuarea lucrărilor de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor se efectuează de către persoane fizice şi juridice atestate.

   (2) Atestarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se face pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, aprobată de ministrul administraţiei şi internelor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   Art. 52. - În localitatea unde funcţionează servicii de urgenţă profesioniste, consiliul local nu are obligaţia constituirii serviciilor de urgenţă voluntare.

   Art. 53. - Personalul serviciilor de urgenţă nu răspunde de pagubele inerente procesului de intervenţie.

   Art. 54. - (1) Personalul serviciilor de urgenţă profesioniste care a îndeplinit o perioadă de minimum 10 ani atribuţii privind apărarea împotriva incendiilor, căruia i-au încetat raporturile de serviciu, la cerere sau din motive care nu-i sunt imputabile acestuia, poate primi, la cerere, brevetul de Pompier specialist, diferenţiat pe categorii de personal.

   (2) Modul de eliberare şi drepturile conferite prin acest brevet vor fi stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

   Art. 55. - (1) Anual se organizează concursuri profesionale ale serviciilor de urgenţă şi cercurilor de elevi Prietenii pompierilor.

   (2) Concursurile profesionale ale serviciilor de urgenţă se desfăşoară pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul General, aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   (3) Concursurile profesionale ale cercurilor de elevi Prietenii pompierilor se desfăşoară pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul General, în colaborare cu autoritatea naţională pentru reglementarea activităţilor de învăţământ, aprobat prin ordin al acestei autorităţi şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   Art. 56. - (1) Actele normative de aplicare, subsecvente prezentei legi, se elaborează de autorităţile responsabile în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

   (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
   

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR                          PREŞEDINTELE SENATULUI
         BOGDAN OLTEANU                                      NICOLAE VĂCĂROIU
 
 

    Bucureşti, 12 iulie 2006.
    Nr. 307.

 

 

+++++++++++++++++++++++++++

+++++++++++++++++++++++++++

 

 

DISPOZIŢII GENERALE
privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004
    CAP. 1
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Dispoziţiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc măsurile tehnico-organizatorice, principiile, cerinţele şi condiţiile tehnice necesare în vederea prevenirii formării scânteilor produse de descărcarea sarcinilor electrostatice, care în anumite împrejurări pot iniţia incendii sau explozii.
    (2) Prevederile prezentelor dispoziţii se aplică şi sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate.
    ART. 2
    Măsurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizează şi se menţin în exploatare de către proiectanţii, executanţii sau proprietarii (utilizatorii) construcţiilor şi amenajărilor, echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor legale ce le revin, pe timpul desfăşurării proceselor tehnologice, precum şi al manipulării, transportului şi al depozitării materialelor.
    ART. 3
    În sensul prezentelor dispoziţii, termenii şi expresiile utilizate au următoarele semnificaţii:
    a) aditiv antistatic - substanţă solidă (praf, pulbere) sau lichidă care, introdusă într-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsaţiilor de viteză, în cazul transvazării, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice şi de a limita astfel riscul datorat încărcărilor electrostatice;
    b) antistatic - caracteristică intrinsecă a materialului de a nu se încărca cu electricitate statică; în mod obişnuit această caracteristică este avută în vedere la materialele care se utilizează în medii cu risc de incendiu sau explozie;
    c) corp electrostatic la pământ - substanţă, material, circuit, aparat, maşină, recipient sau instalaţie a cărei rezistenţă de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depăşeşte 10^6 ohmi, rezistenţa fiind măsurată între pământ şi un punct oarecare al elementului considerat;
    d) descărcare corona - descărcare electrică incompletă (nu se dezvoltă pe toată distanţa dintre electrozii configuraţiei) care apare în zone ale conductoarelor cu rază de curbură mică; descărcarea corona se dezvoltă numai dacă intensitatea câmpului electric în zonă depăşeşte o valoare determinată;
    e) descărcare electrostatică - proces de realizare a unui canal conductor între două corpuri aflate la potenţiale diferite faţă de pământ; în funcţie de valoarea medie a câmpului electric între cele două corpuri, descărcarea poate fi incompletă (corona) sau completă (străpungere);
    f) dispersie - fenomen de împrăştiere, răspândire, risipire; în sensul prezentelor dispoziţii, definiţia se referă la pulberi, prafuri, gaze, ceţuri, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o formă dispersă a substanţelor solide, iar ceaţa este o formă dispersă a lichidelor combustibile;
    g) electricitate statică - energie de natură electrică ce apare datorită unor fenomene electrochimice, frecări, încălziri şi de deformare a corpurilor, plasării acestora într-un câmp electric, precum şi ca urmare a altor acţiuni fizice care presupun schimbarea relativă a suprafeţelor de contact; energia acumulată rămâne practic constantă sau prezintă variaţii foarte lente; energia acumulată, dacă se disipează într-o descărcare electrică, poate iniţia explozia unor amestecuri inflamabile, dacă este mai mare decât energia minimă de aprindere a acestora;
    h) influenţă electrostatică - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartiţiei sarcinilor electrice pe un conductor încărcat şi izolat, sub acţiunea unui câmp electric exterior;
    i) încălţăminte antistatică - încălţăminte încercată în conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenţa electrică trebuie să fie cuprinsă între 100 kOhm şi 1.000 MOhm;
    j) încărcare electrostatică - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datorită unor acţiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibraţii), termice, chimice etc;
    k) legare la pământ - legătură electrică a unui corp conductor la priza de pământ, pentru a asigura acestuia, în mod permanent, potenţialul pământului (considerat nul);
    l) legătură de echipotenţializare - legătură electrică realizată între diferite puncte pentru a asigura acestora acelaşi potenţial faţă de pământ;
    m) pardoseală izolantă electric (electroizolantă) - pardoseală realizată din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelită etc.), care acoperă întreaga suprafaţă a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezintă crăpături, iar rosturile nu depăşesc 3 mm;
    n) priză de pământ - instalaţie care asigură o legătură electrică directă cu pământul a unei instalaţii electrice sau a unor echipamente electrice;
    o) rezistenţa electrică de dispersie a unei prize de pământ - rezistenţa electrică echivalentă a prizei de pământ;
    p) scânteie electrostatică - descărcare bruscă de electricitate, printr-un interval, între două corpuri;
    r) transvazare - operaţiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitaţională, pompare etc.;
    s) zonă cu pericol de explozie - spaţiul în care, în condiţii normale de funcţionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul.
    CAP. 2
    Formarea şi acumularea încărcărilor electrostatice

    ART. 4
    Formarea şi acumularea încărcărilor electrostatice reprezintă fenomene de sistem sau de asociaţie cu apariţia unei sarcini electrice pe suprafaţa unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilităţii electrice.
    ART. 5
    Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenţa, acţiunea electrochimică şi acţiunea fotoelectrică.
    ART. 6
    (1) Principalele materiale şi substanţe utilizate frecvent şi pe scară largă, susceptibile să formeze şi să acumuleze sarcini electrostatice, sunt:
    a) solide: cauciucul natural şi sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe bază de lână, fibrele artificiale, hârtia, sticla, sulful, răşinile sintetice, unele răşini naturale (chihlimbarul);
    b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare şi alcoolii;
    c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena şi hidrogenul.
    (2) Principalele operaţiuni cinetice în care sunt prezente materiale şi substanţe menţionate la alin. (1), pe timpul cărora pot să apară încărcări electrostatice, sunt:
    a) încărcare, descărcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;
    b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;
    c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;
    d) ventilare, exhaustare, desprăfuire, aerisire, vacuumare;
    e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;
    f) frecare, angrenare, transmisie;
    g) spălare, curăţare, purificare, ambalare;
    h) transport, vehiculare, manipulare;
    i) polizare, şlefuire, sablare;
    j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;
    k) măcinare, concasare, sfărâmare.
    (3) Principalele procese tehnologice în care sunt prezente materialele şi substanţele prevăzute la alin. (1), cu capacitate ridicată de încărcare electrostatică, sunt:
    a) fabricarea fibrelor şi firelor textile;
    b) fabricarea foliilor de polietilenă sau de policlorură de vinil;
    c) fabricarea pulberilor pentru explozivi;
    d) egrenarea bumbacului;
    e) fabricarea hârtiei şi imprimarea acesteia;
    f) fabricarea cauciucului şi produselor de cauciuc.
    (4) Exemplele de operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară încărcări electrostatice sunt prezentate în anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie şi/sau incendiu, în cazul unor operaţiuni şi procese tehnologice care generează electricitate statică, sunt prezentate în anexa nr. 2.
    ART. 7
    Electricitatea statică poate provoca incendiu sau explozie urmată sau nu de incendiu, în cazul îndeplinirii simultane a următoarelor condiţii:
    a) existenţa materialului combustibil sau a atmosferei explozive;
    b) deplasarea sarcinilor cu apariţia descărcărilor disruptive;
    c) energia eliberată prin descărcare să fie mai mare decât energia minimă pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.
    ART. 8
    În cazul în care atmosfera din spaţiile închise este uscată artificial, prin sisteme de încălzire sau ventilare cu aer uscat, apar condiţii favorizante astfel încât încărcările electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.

    CAP. 3
    Riscuri sau pericole de explozie şi/sau de incendiu determinate de electricitatea statică

    ART. 9
    Pericolul de explozie poate să apară la manipularea substanţelor combustibile sau oxidabile, dacă acestea se prezintă sub formă de dispersie fină de gaze, vapori, ceaţă (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci când concentraţia acestora în amestec cu aerul se află între limitele de explozie şi când există un potenţial electrostatic egal sau mai mare decât energia minimă de aprindere a unor substanţe combustibile din mediul respectiv.
    ART. 10
    Scânteile electrice care provin din diferenţe de potenţial inferioare nivelului de 350 volţi sunt considerate nepericuloase datorită insuficienţei căldurii la vârfurile scânteilor.
    ART. 11
    Nivelul riscului generat de încărcările electrostatice într-o zonă de lucru se apreciază în funcţie de energia minimă de aprindere, astfel:
    a) foarte redus  >/= 100 mJ
    b) redus         50 - 100 mJ
    c) mediu         10 - 50 mJ
    d) mare          0,1 - 10 mJ
    e) foarte mare   =/< 0,1 mJ.
    ART. 12
    Pericolul de explozie şi/sau incendiu depinde de viteza şi de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalaţii pe timpul desfăşurării operaţiunilor de alimentare, golire, transport şi distribuţie.
    ART. 13
    Stratul de praf combustibil se comportă diferit la descărcările electrostatice, în funcţie de natura produsului de aprindere.
    CAP. 4
    Măsuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statică
    SECŢIUNEA 1
    Soluţii pentru dispersia electricităţii statice
    ART. 14
    În funcţie de caracteristicile proceselor tehnologice şi de capacitatea de reacţie a operatorilor se pot adopta soluţii care să conducă la dispersia electricităţii statice. Soluţiile cele mai eficiente sunt:
    a) legarea la pământ (sisteme echipotenţiale);
    b) neutralizarea sarcinilor;
    c) reducerea frecărilor;
    d) umidificarea atmosferei;
    e) mărirea conductivităţii corpurilor izolante.
    ART. 15
    (1) La o valoare a rezistenţei de scurgere a sarcinilor electrice mai mică de 10^6 ohmi, pentru majoritatea substanţelor inflamabile se elimină posibilitatea formării sarcinilor electrostatice mari şi se consideră realizată legarea la pământ.
    (2) În locurile în care se manipulează substanţe explozive valorile limită care se aleg sunt de ordinul 10^4 - 10^5 ohmi pentru rezistenţa de curgere a sarcinilor electrice.
    ART. 16
    Legarea la pământ a obiectelor metalice asigură reducerea diferenţei de potenţial dintre obiecte şi pământ, până la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie să fie suficient de mare, astfel încât să permită scurgerea fără descărcare disruptivă a încărcărilor electrostatice.
    ART. 17
    (1) Este obligatoriu să fie legate la pământ:
    a) construcţiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele şi instalaţiile (pentru amestec, valţurile, calandrele, maşinile de extrudare sau injecţie etc.) care vehiculează materiale şi substanţe care produc electricitate statică;
    b) elementele bune conducătoare de electricitate care nu participă direct la procesul tehnologic;
    c) părţile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalaţiilor, utilajelor, încărcătoarelor şi cisternelor, inclusiv ale şinelor de cale ferată de la rampele de încărcare-descărcare.
    (2) Conductibilitatea electrică a legăturilor se asigură prin:
    a) fixarea demontabilă (strângere);
    b) fixarea nedemontabilă (sudare, lipire etc.).
    ART. 18
    (1) Atunci când continuitatea tubulaturii metalice este întreruptă prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevăd sisteme de echipotenţializare între tronsoanele bune conducătoare de electricitate.
    (2) Legături echipotenţiale se prevăd la racordurile şi flanşele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi şi furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statică şi, după caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.
    ART. 19
    Conductele şi recipientele racordate la gurile de aspiraţie, fixe sau mobile, precum şi filtrele sau ciururile care intră în contact cu o substanţă capabilă să acumuleze sarcini electrostatice în timpul unui proces de fabricaţie, stocare sau al operaţiunii de transvazare trebuie să fie legate între ele (pentru a se asigura echipotenţialitatea), precum şi la pământ.
    ART. 20
    Legăturile la pământ trebuie verificate astfel:
    a) zilnic, vizual;
    b) periodic, prin personal specializat se măsoară valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ, precum şi asigurarea continuităţii la instalaţiile electrice.
    ART. 21
    Legarea la pământ a bobinelor, cilindrilor şi a tamburelor metalice ale căror extremităţi se rotesc în lagăre prevăzute cu ungere se asigură prin sisteme speciale cu perii alunecătoare pe arbore, tangenţiale şi de capăt.
    ART. 22
    Reducerea frecărilor între corpurile (suprafeţele) aflate în contact se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri.
    ART. 23
    Neutralizarea sarcinilor electrostatice înmagazinate pe corpurile neconducătoare se realizează prin:
    a) ionizarea permanentă a atmosferei;
    b) inducţie electrostatică;
    c) umidificarea atmosferei.
    ART. 24
    (1) Ionizarea atmosferei se realizează cu:
    a) generatori de câmpuri electrostatice foarte intense, create în apropierea mediului încărcat electrostatic;
    b) neutralizatori radioactivi cu radiaţii tip alfa sau beta.
    (2) Neutralizatoarele radioactive se recomandă pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hârtiei, precum şi la prelucrarea firelor şi fibrelor sintetice, ionizarea aerului realizându-se de-a lungul materialului.
    ART. 25
    Inducţia electrostatică se realizează cu dispozitive care formează un câmp electrostatic autoindus, ele constând dintr-un fir metalic fix legat de o bară prevăzută cu un capăt mişcător sau o tijă terminată prin vârfuri. Legată la pământ, bara trebuie să fie aşezată foarte aproape de suprafaţa materialului (obiectului) încărcat cu sarcini electrostatice, fără să o atingă însă, fapt pentru care nu este recomandată utilizarea dispozitivelor în atmosfere inflamabile sau explozive.
    ART. 26
    (1) Umidificarea atmosferei se recomandă să fie utilizată în cazul operaţiunilor de fabricaţie sau de manipulare care permit acest procedeu.
    (2) Pentru împiedicarea formării sarcinilor electrostatice se recomandă umidităţi relative ale aerului peste 70% .
    (3) Măsura devine sigură atunci când este combinată cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi.
    ART. 27
    Mărirea conductivităţii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hârtie, lichide pure etc.) poate fi făcută, în masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafaţa acestora a unor produse antistatice cum sunt compoziţiile organice azotate (aminele, sărurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivaţii acidului fosforic sau fosforos.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Măsuri tehnico-organizatorice

    ART. 28
    Stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scânteilor electrostatice trebuie să se bazeze pe o analiză detaliată care vizează:
    a) identificarea operaţiunilor şi instalaţiilor care conduc la formarea şi acumularea sarcinilor electrostatice;
    b) cunoaşterea proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor prime şi materialelor folosite;
    c) evaluarea valorilor tensiunilor de încărcare;
    d) evaluarea mediului în care se lucrează;
    e) modul de manipulare a materialelor;
    f) controlul eficacităţii acestor măsuri.
    ART. 29
    Măsurile tehnico-organizatorice rezultate în urma analizei, conform art. 28 trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să fie în concordanţă cu caracteristicile specifice ale construcţiilor, instalaţiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate;
    b) să aibă la bază calcule, determinări, metode şi experimentări ştiinţifice;
    c) să aibă cea mai mare eficienţă pentru limitarea acumulării sarcinilor electrostatice;
    d) să fie în concordanţă cu noutăţile în domeniu.
    ART. 30
    Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statică se realizează prin acţiuni de prevenire care vizează:
    a) locul de muncă;
    b) legăturile la pământ;
    c) îmbrăcămintea sau echipamentul de protecţie a personalului;
    d) operaţiunile şi procesele de fabricaţie;
    e) conductorii electrici;
    f) izolanţii.
    ART. 31
    Acţiunea asupra locului de muncă are în vedere, în primul rând, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care să fie în afara intervalului cuprins între limitele inferioare şi superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt:
    a) inertizarea incintelor închise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare şi foarte mare;
    b) ventilarea mecanică forţată a spaţiilor sau a incintelor de lucru.
    ART. 32
    Protecţia împotriva electricităţii statice se realizează prin conectarea la priza de pământ, care în mod uzual poate avea şi alte funcţionalităţi cum ar fi, legarea la pământ a instalaţiilor şi utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pământ a instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului.
    ART. 33
    Legarea la pământ trebuie realizată cu ajutorul unor conductoare din oţel zincat, cu aria secţiunii transversale de minimum 10 mm^2.
    ART. 34
    Elementele de contact cu solul şi circuitul de legare la pământ trebuie să fie protejate împotriva deteriorărilor mecanice, termice, chimice etc.
    ART. 35
    Rezistenţa între obiectul legat la pământ şi sol se compune din rezistenţa conductorului de legătură şi a electrodului din sol.
    ART. 36
    Elementele conducătoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalaţii susceptibile să acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricaţie sau a procedeului de manipulare trebuie să fie legate la pământ.
    ART. 37
    Se interzice folosirea îmbrăcămintei şi încălţămintei confecţionate din materiale care se încarcă electrostatic.
    ART. 38
    În zonele în care există pericolul formării atmosferei explozive personalul trebuie să utilizeze echipament special de protecţie.
    ART. 39
    În procesele de producţie în care se produce electricitate statică trebuie să se aibă în vedere:
    a) înlocuirea, pe cât posibil, a elementelor izolante cu elemente conducătoare de electricitate;
    b) mărirea conductibilităţii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie şi a tubulaturilor prin realizarea punţilor echipotenţiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducători de electricitate;
    c) efectuarea proceselor de fabricaţie în încăperi cu atmosferă controlată şi inertizată;
    d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor şi a materialelor pulverulente;
    e) legarea la pământ pe toată durata desfăşurării operaţiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfăşoară ocazional sau pentru a căror efectuare se folosesc sisteme demontabile;
    f) evitarea mişcărilor suplimentare ale persoanelor care execută ori supraveghează activităţile prevăzute la art. 6 alin. (2).
    ART. 40
    Acţiunea asupra conductorilor vizează:
    a) asigurarea echipotenţialităţii între materialele şi obiectele legate la pământ;
    b) realizarea unor contacte sigure, de bună calitate.
    ART. 41
    Acţiunea asupra izolanţilor se referă la utilizarea selectivă, în funcţie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizări inductive, electrice sau radioactive, precum şi a substanţelor antistatice.
    ART. 42
    Descărcarea electricităţii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hârtie etc. se realizează eficient prin ionizare, cu vârfuri, ace metalice, perii de descărcare, benzi metalice sau prin umezirea locală a aerului.
    ART. 43
    Pentru îmbunătăţirea conductibilităţii părţilor în mişcare, în cazul lagărelor care folosesc lubrifianţi, se utilizează adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.
    ART. 44
    În procesele de uscare, prin pulverizare sau în strat fluidizat a substanţelor pulverulente, pentru limitarea acumulărilor de sarcini electrostatice atât în uscătorul propriu-zis, cât şi în separatorul de praf, pe lângă legarea la pământ trebuie asigurată inertizarea uscătoarelor pe toată durata desfăşurării operaţiunilor de uscare.
    ART. 45
    La spălarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie să depăşească 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm.
    ART. 46
    La descărcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limitează viteza acestora la 1 m/s.
    ART. 47
    Sunt interzise:
    a) pomparea unor produse grele (petrol, motorină, ulei, păcură etc.) într-un rezervor care a conţinut anterior benzină sau alte produse inflamabile, înainte de golirea completă a conductei de încărcare şi a rezervorului de produsele anterioare sau înainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate;
    b) desfundarea cu apă a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile;
    c) spălarea cu apă a conductelor aferente rezervoarelor, înainte de asigurarea unui strat de apă, care să depăşească cu minimum 3 cm cota racordului conductei;
    d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care conţin produse volatile şi care pot genera gaze inflamabile;
    e) încărcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin curgere gravitaţională sau fără utilizarea pentru încărcare a pâlniilor sau prelungitoarelor, care trebuie să ajungă la cel mult 30 cm deasupra părţii inferioare a recipientului;
    f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operaţiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; în cazul în care necesităţile tehnologice impun totuşi executarea unor măsurători sau luarea probelor în timpul operaţiunilor de pompare sau amestecare se vor lua măsuri corespunzătoare pentru asigurarea legării la pământ a utilajelor sau dispozitivelor utilizate;
    g) executarea de reparaţii în timpul funcţionării instalaţiilor tehnologice;
    h) utilizarea transmisiilor cu curele în medii unde apar frecvent amestecuri explozive;
    i) utilizarea încărcătoarelor cu găuri sau neetanşeităţi, prin care produsul inflamabil pompat se poate răspândi sub formă de stropi, generând suplimentar sarcini electrostatice;
    j) scurgerea bruscă, sub formă de jet, a produselor inflamabile şi volatile, prin legăturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.;
    k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte operaţiuni mecanice;
    l) transportul şi manipularea produselor petroliere în ambalaje din material plastic, cu excepţia celor antistatizate şi special destinate în acest scop;
    m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor în rezervoare de produse inflamabile, dacă nu sunt luate măsuri de punere la pământ a plutitorului;
    n) agitarea sau omogenizarea în rezervoare, vase etc. a lichidelor uşor inflamabile; omogenizarea poate fi făcută numai prin recirculare sau cu amestecătoare mecanice având palete situate sub nivelul lichidului;
    o) utilizarea unor instalaţii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de şlefuit, polizat, strunjit etc.;
    p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face în circuit etanş, mecanizat (automatizat) atât pentru încărcarea, cât şi pentru descărcarea reactoarelor;
    r) deschiderea capacului reactorului în timpul procesului tehnologic fără asigurarea în prealabil a pernei de gaz inert şi punerea în funcţiune a sistemului de ventilare;
    s) luarea probelor în timpul proceselor de cristalizare din reactor;
    t) deschiderea capacului reactorului în care au fost efectuate diferite operaţiuni, fără programarea prealabilă a unei faze de liniştire cu durata cel puţin egală cu timpul de relaxare pentru substanţele din reactor.
    ART. 48
    Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmează să fie încărcate cu produse petroliere lichide, trebuie să fie aşezate, pe durata încărcării lor, pe o placă metalică legată la pământ şi conectate, prin intermediul unei legături electrice, la recipientul sau racordul din care se face încărcarea.
    ART. 49
    Furtunurile flexibile de descărcare sau încărcătoarele trebuie prevăzute cu armături din bronz şi garnituri etanşe.
    ART. 50
    Operaţiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie să se întrerupă pe durata fenomenelor meteo însoţite de furtuni cu descărcări sub formă de trăsnet, dacă aceste fenomene se produc în zone apropiate.
    ART. 51
    În cazul GPL, pentru egalizarea potenţialelor cisterne şi rezervorului se utilizează cablul de şuntare, aflat în dotarea cisternei.
    ART. 52
    Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare şi acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum şi asupra riscurilor determinate de încărcările electrostatice.

    CAP. 5
    Unele măsuri specifice de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statică

    SECŢIUNEA 1
    Măsuri de prevenire la vehicularea şi depozitarea lichidelor inflamabile

    ART. 53
    (1) Încărcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului.
    (2) Viteza de curgere poate fi mărită numai după ce nivelul lichidului în recipient depăşeşte cu 2 cm gura conductei de intrare, iar în cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai după ce capacul pluteşte pe lichid.
    ART. 54
    (1) La umplerea rezervoarelor trebuie luate măsuri pentru evitarea stropirii sau pulverizării lichidului.
    (2) În cazul pâlniilor confecţionate din materiale izolante, înainte de începerea operaţiunii de umplere, prin pâlnie trebuie introdus un conductor legat la pământ, până la partea inferioară a rezervorului.
    ART. 55
    În timpul încărcării cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusă în acestea o sârmă sau tijă metalică, în vederea realizării contactului dintre lichidul din vas şi racordul de încărcare legat la pământ.
    ART. 56
    Pentru a se evita pătrunderea în interiorul rezervoarelor a corpurilor străine, acumulatoare de sarcini electrice, în circuitele de transvazare trebuie să se utilizeze filtre.
    ART. 57
    Înainte de spălarea cu apă sau spumă a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a şlepurilor trebuie să se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizându-se în acest scop gaz inert sau abur.
    ART. 58
    Furtunurile pentru spălarea cu apă a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum şi cele pentru abur trebuie să fie prevăzute cu inserţie sau armare metalică şi legate la pământ, înainte de începerea operaţiunilor de aburire şi curăţare.
    ART. 59
    Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuţie a carburanţilor trebuie să fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepăşind valoarea specificată de normativele în vigoare; ele trebuie menţinute în stare de utilizare, iar dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale neferoase.
    ART. 60
    Fiecare sortiment de carburant se depozitează în rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisă schimbarea destinaţiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fără asigurarea tuturor măsurilor de pregătire necesare (golire, curăţare a pereţilor interiori etc.).
    ART. 61
    La gurile de descărcare a carburanţilor în rezervoare se prevăd borne de legare la pământ pentru conectarea autocisternelor.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Măsuri de prevenire la separarea substanţelor lichide şi solide

    ART. 62
    La operaţiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun următoarele măsuri:
    a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pământ;
    b) conectarea la pământ a tuturor elementelor metalice ale instalaţiei de separare;
    c) mărirea conductivităţii lichidelor prin adăugare de aditivi cu proprietăţi antistatice.
    ART. 63
    La operaţiunile de separare prin centrifugare a substanţelor lichide şi solide se vor avea în vedere următoarele:
    a) utilizarea unor instalaţii de centrifugare care să aibă în construcţie partea interioară din materiale bune conducătoare de electricitate;
    b) asigurarea inertizării recipientului înaintea începerii operaţiunii de separare;
    c) confecţionarea cicloanelor în care sunt separate substanţele pulverulente din materiale bune conducătoare de electricitate;
    d) legarea individuală la pământ a utilajelor de amestec, valţurilor, calandrelor, filtrelor, uscătoarelor cu aer.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Măsuri de prevenire la vopsirea şi/sau la lăcuirea prin pulverizare

    ART. 64
    În zonele de lucru pentru operaţiuni de vopsire şi/sau lăcuire prin pulverizare trebuie să se asigure umezirea locală a aerului.
    ART. 65
    În camerele de pulverizat vopsea şi/sau lac trebuie asigurate funcţionarea la parametri normali a instalaţiilor de ventilaţie generală, interblocarea dintre sistemul de ventilaţie şi cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare, precum şi funcţionarea perdelelor cu apă.
    ART. 66
    Pentru operaţiunile de vopsire şi/sau lăcuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fără impurităţi, iar temperatura acestuia, în cazul pulverizării nitrolacului la cald, nu trebuie să depăşească 50 grade C.
    ART. 67
    La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie să se utilizeze numai recipiente cu structură metalică, etanşe în raport cu mediul de lucru.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Măsuri de prevenire specifice vopsirii în câmp electrostatic

    ART. 68
    La vopsirea în câmp electrostatic se respectă regulile şi măsurile precizate la art. 64 - 67, precum şi următoarele:
    a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie să depăşească 0,2 mA;
    b) distanţa de siguranţă prevăzută în reglementările tehnice specifice se menţine strict, pentru a nu se produce străpungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare şi piesele supuse vopsirii;
    c) instalaţia de vopsire prin pulverizare în câmp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare împotriva căderilor bruşte de tensiune.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Măsuri de prevenire la ansambluri şi subansambluri aflate în mişcare

    ART. 69
    În cazul transmisiilor prin curele trebuie să se utilizeze materiale bune conducătoare de electricitate, obţinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toată suprafaţa acestora.
    ART. 70
    Legarea la pământ a benzilor transportoare este obligatorie şi se poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinţi ascuţiţi şi îndreptaţi spre partea interioară a benzii, în punctul în care aceasta se desparte de tambure (role).
    ART. 71
    Pentru scurgerea electricităţii statice generate de lagărele cu cuzineţi din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucrează pe pernă de ulei sunt necesare realizarea legăturii electrice între arborele şi carcasele lagărului, precum şi legarea la pământ a întregului sistem.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Măsuri de prevenire la prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice

    ART. 72
    Toate elementele aflate în mişcare ale utilajului tehnologic prin care se prelucrează cauciuc şi/sau mase plastice trebuie legate la pământ prin intermediul unor perii metalice sau din cărbune.
    ART. 73
    Instalaţiile şi utilajele de prelucrare a cauciucului şi/sau a maselor plastice trebuie prevăzute cu ventilaţie mecanică locală şi sisteme de umidificare a atmosferei, iar încăperile în care sunt amplasate se prevăd în mod obligatoriu cu pardoseală antistatică.
    ART. 74
    (1) Reducerea nivelului de încărcare electrostatică în procesele de prelucrare a maselor plastice se obţine prin introducerea în material a unor substanţe antistatice, cum sunt:
    a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilenă sau polivinilclorid;
    b) combinaţie de stearină-amoniac (18 - 50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;
    c) fosfaţi de alcool gras pentru materialele plastice şi fibrele sintetice.
    (2) Suprafeţele din materiale izolante ale utilajelor trebuie să fie acoperite cu substanţe antistatice.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Măsuri de prevenire la prelucrarea celulozei şi hârtiei

    ART. 75
    Formarea şi acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri şi modificarea unghiului sub care intră hârtia la presare.
    ART. 76
    Pornirea maşinilor de fabricat hârtie este permisă numai după verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se montează pe întreaga lăţime a cilindrului de imprimare.
    ART. 77
    Instalaţiile de fabricaţie a celulozei şi hârtiei trebuie menţinute în stare de curăţenie, după fiecare schimb de lucru personalul de deservire procedând la îndepărtarea deşeurilor şi materialelor combustibile şi la curăţarea acestora de praf, scame şi ulei.
    ART. 78
    La fabricarea sortimentelor de hârtie trebuie să se aibă în vedere următoarele:
    a) asigurarea funcţionării instalaţiei de ventilaţie generală pentru introducerea aerului proaspăt şi evacuarea aerului viciat din compartimentele de fabricaţie;
    b) asigurarea permanentă a operaţionalităţii instalaţiilor automate de stingere a incendiilor.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Unele măsuri de prevenire la rampele auto şi de cale ferată pentru încărcarea-descărcarea produselor petroliere

    ART. 79
    (1) La rampele auto şi de cale ferată pentru încărcarea-descărcarea produselor petroliere se realizează echipotenţializarea elementelor metalice.
    (2) La intrarea în rampă şi în zonele de descărcare şinele de cale ferată se leagă electric între ele şi se conectează la priza de pământ.
    (3) Conductele prin care se transvazează produsele petroliere şi recipientele aferente operaţiunilor de încărcare/descărcare se conectează la priza de pământ.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Unele măsuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor şi navelor

    ART. 80
    Pe durata alimentării cu carburant aeronavele nu trebuie să se afle în imediata apropiere a unui radar de sol, la care se execută probe sau care se află în stare de funcţionare.
    ART. 81
    Pe durata operaţiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum şi branşarea generatoarelor de sol.
    ART. 82
    (1) Pentru ca o aeronavă sau navă să poată fi alimentată cu carburant în timp ce pasagerii se află la bord, se îmbarcă sau se debarcă, este necesară prezenţa la bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protecţie şi evacuare a pasagerilor.
    (2) Suplimentar se aplică următoarele măsuri de prevenire:
    a) traseul urmat de pasageri trebuie să evite zonele în care există riscul degajării vaporilor de carburant; operaţiunile de îmbarcare/debarcare trebuie să fie supravegheate;
    b) prin sistemul de intercomunicaţii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurată comunicarea bilaterală între echipa de la sol responsabilă cu aceste operaţiuni şi personalul specializat de la bordul aeronavei.
    ART. 83
    (1) Legarea la pământ a unei aeronave sau nave constă în luarea următoarelor măsuri:
    a) legarea la priza de pământ a alimentatorului;
    b) legarea la priza de pământ a aeronavei, respectiv a navei;
    c) realizarea unei legături electrice între aeronavă, respectiv a navei şi alimentator;
    d) realizarea unei legături electrice între aeronavă şi capătul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentării prin extradosul aripilor.
    (2) La terminarea operaţiunii de alimentare toate legăturile electrice trebuie deconectate în ordinea inversă celei specificate mai sus.
    ART. 84
    În cazul în care nu este specificată obligaţia legării la pământ a aeronavei sau navei, se vor lua următoarele măsuri pentru înlăturarea sarcinilor electrice:
    a) realizarea unei legături electrice între aeronavă şi alimentator;
    b) realizarea unei legături electrice între aeronavă şi capătul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentării prin extradosul aripilor.
    ART. 85
    La alimentarea cu carburant de la o staţie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pământ în zona staţiei (pompei fixe), deoarece în momentul conectării pot apărea descărcări electrice datorate diferenţelor de potenţial.
    ART. 86
    Toate aeronavele aflate pe pistă, precum şi autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie să fie legate la pământ pe toată durata de staţionare.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Măsuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinării şi la alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor

    ART. 87
    Personalul benzinăriilor trebuie să urmărească permanent menţinerea în bune condiţii a capacelor şi a ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.
    ART. 88
    (1) Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuţie a carburanţilor trebuie să fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepăşind valoarea specificată de normativele în vigoare.
    (2) Dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scântei.
    (3) Se interzice livrarea de carburanţi în vase din mase plastice.
    ART. 89
    Fiecare sortiment de carburant se depozitează în rezervoarele sau în compartimentele stabilite, fiind interzisă schimbarea destinaţiei acestora de la un sortiment de produs la altul fără asigurarea tuturor măsurilor de pregătire necesare (golire, curăţare a pereţilor interiori etc.).
    ART. 90
    La gurile de descărcare a carburanţilor în rezervoare se prevăd borne de legare la pământ pentru conectarea autocisternelor.

    SECŢIUNEA a 11-a
    Măsuri de prevenire specifice activităţilor domestice (gospodăreşti)

    ART. 91
    În cazul activităţilor domestice (gospodăreşti) principalele măsuri de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statică, se referă la:
    a) interzicerea spălării sau curăţării îmbrăcămintei cu benzine, solvenţi şi alte lichide inflamabile;
    b) interzicerea utilizării bidoanelor, canistrelor şi a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului şi a altor lichide inflamabile;
    c) interzicerea folosirii pâlniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;
    d) legarea la pământ, pe durata încărcării cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor şi canistrelor metalice, prin aşezarea acestora pe o placă metalică legată la pământ, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pământ de la care se realizează încărcarea.

    SECŢIUNEA a 12-a
    Verificarea la recepţia şi darea în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ

    ART. 92
    În vederea recepţiei şi dării în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ executantul trebuie să întocmească şi să predea beneficiarului:
    a) documentaţia tehnică de execuţie;
    b) procesul-verbal de lucrări ascunse pentru elementele îngropate;
    c) buletinele de verificare.
    ART. 93
    Buletinele de verificare trebuie să cuprindă:
    a) data efectuării verificării;
    b) funcţia, calitatea şi numele persoanei care a efectuat verificarea;
    c) denumirea instalaţiei sau a părţii din instalaţie la care s-au efectuat verificări;
    d) rezultatul verificării continuităţii conexiunilor electrice între utilaje şi priza de pământ;
    e) valoarea rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legare la pământ, măsurată la utilajul cel mai îndepărtat de priza de pământ;
    f) metoda de măsurare folosită, tipul şi clasa de precizie a aparatelor utilizate în acest sens;
    g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);
    h) observaţii asupra defectelor constatate şi înlăturate.
    ART. 94
    Măsurarea rezistenţei de dispersie pentru instalaţia de legare la pământ se face:
    a) în instalaţii subterane şi în instalaţii locale de legare la pământ, cel puţin de două ori pe an;
    b) la reţelele generale de legare la pământ, cel puţin o dată pe an.

    CAP. 6
    Dispoziţii finale

    ART. 95
    Îmbrăcămintea, încălţămintea şi echipamentul de protecţie a persoanelor care supraveghează activităţile prevăzute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel încât să îndeplinească condiţiile de prevenire a formării electricităţii statice stabilite în prezentele dispoziţii.
    ART. 96
    (1) În vederea aplicării prezentelor dispoziţii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevăzute de lege, aspectele de natură organizatorică şi tehnică specifice şi vor lua măsuri de elaborare a procedurilor şi instrucţiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi.
    (2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor dispoziţii patronii vor analiza situaţia existentă în raport cu prevederile prezentelor dispoziţii şi vor stabili, după caz, măsurile de reabilitare necesare, specifice fiecărei instalaţii, fiecărui utilaj, echipament sau produs, capabile să producă încărcări electrostatice.
    ART. 97
    Unele date privind valorile tensiunilor de încărcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum şi ale rezistivităţii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse într-un îndrumător care va fi publicat în Revista "Pompierii Români" cu scopul de a veni în sprijinul specialiştilor care doresc să aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statică.
    ART. 98
    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele dispoziţii.

    ANEXA 1
    la dispoziţiile generale

                                   EXEMPLE
de operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară încărcări electrostatice

    Principalele operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară încărcări electrostatice sunt:
    - vehicularea lichidelor combustibile sau a solvenţilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente sau porţiuni de conducte;
    - încărcarea şi/sau descărcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferică în/din rezervoare (cisterne);
    - vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determină reducerea secţiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;
    - pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli;
    - purjarea sau încălzirea lichidelor inflamabile vâscoase utilizându-se aburul;
    - transportul şi manipularea produselor lichide inflamabile în ambalaje din materiale plastice;
    - operaţiunile de încărcare/descărcare în dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor combustibile;
    - spălarea prin agitare, frecare etc. a ţesăturilor şi hainelor, utilizându-se substanţe inflamabile;
    - separarea prin centrifugare a substanţelor solide şi lichide inflamabile;
    - operaţiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate în vase emailate;
    - operaţiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;
    - uscarea prin pulverizare sau în strat fluidizat;
    - vacuumarea lichidelor inflamabile;
    - alimentarea aeronavelor cu carburanţi la sol;
    - procesele de măcinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;
    - procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile;
    - măcinarea materialelor combustibile;
    - procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;
    - operaţiunile de şlefuire şi polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.;
    - transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;
    - sortarea, cernerea, ambalarea, măcinarea, malaxarea şi amestecarea produselor pulverulente;
    - procesele de fabricaţie a firelor şi fibrelor în industria textilă;
    - fabricarea pulberilor explozive în industria de armament;
    - operaţiunile de sablare a structurilor metalice;
    - filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole;
    - desprăfuirea suprafeţelor metalice de diferite forme, utilizându-se aer sau alte gaze sub presiune;
    - transportul unor amestecuri de pulberi în flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze);
    - procesele locale şi generale de ventilare, aerisire, desprăfuire etc.;
    - egrenarea bumbacului;
    - antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roţi dinţate sau fulii, în procese care utilizează produse combustibile;
    - frecarea îmbrăcămintei şi încălţămintei confecţionate din materiale izolante (mătase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizării acestora în procesul de producţie;
    - descărcarea accidentală, la presiune atmosferică, a unui recipient care a conţinut gaze inflamabile;
    - transmisiile utilizând curele realizate din cauciuc izolant electric;
    - spălarea cu jet pulverizant de apă şi/sau abur supraîncălzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au conţinut produse volatile şi care mai pot conţine vapori ai acestor produse;
    - operaţiunile de omogenizare în rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;
    - operaţiunile de lăcuire şi vopsire a materialelor prin procedeul pulverizării;
    - pulverizarea electrostatică utilizând vopseluri, pulberi etc.;
    - procesele de imprimare utilizându-se procedeul gravării;
    - operaţiunile de imprimare în instalaţii tipografice (litografiere, vopsire etc.);
    - detenta gazelor comprimate sau lichefiate;
    - fabricarea foliilor de polietilenă;
    - procesele tehnologice de producere a hârtiei;
    - derularea unor filme sau pelicule, benzi din hârtie şi textile;
    - manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare în saci din materiale izolante;
    - transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, când aburul este umed, iar aerul sau gazul conţine particule din materiale care se pot electriza uşor;
    - operaţiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cădere liberă a unor utilaje, rezervoare etc.;
    - purificarea gazelor conţinând particule coloidale;
    - formarea cristalelor de gheaţă;
    - zgârierea, comprimarea, întinderea structurilor din cuarţ;
    - deformarea mecanică a unor materiale (de exemplu, mica);
    - dezintegrarea radioactivă;
    - efectul fotoelectric;
    - purificarea gazelor de particule lichide şi solide în suspensie etc.
    Corpul uman intervine în acest fenomen în 3 moduri:
    - ca generator de electricitate statică (acumulare-descărcare) datorită mişcării corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor în timpul deplasării;
    - în transportul sarcinilor electrostatice de la un material încărcat la corpul uman;
    - la descărcarea electrostatică de la corpul uman la pământ, mai rapid la cei cu pielea umedă.

    ANEXA 2
    la dispoziţiile generale

                                 ASPECTE
referitoare la pericolul de explozie şi/sau incendiu în cazul unor operaţiuni şi procese tehnologice care generează electricitate statică

    Încărcarea electrostatică a materialelor sau conductelor din vecinătatea celor prin care se vehiculează lichide inflamabile se produce prin influenţă, în acest caz având loc descărcarea prin scânteie între părţile metalice aflate în apropiere.
    La vehicularea hidrocarburilor prin pompare în/din recipiente apare o încărcare electrostatică a lichidului şi a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere în conductele de legătură, turbulenţă mare în pompă) cu producerea de descărcări prin scânteie între părţile metalice ale conductelor şi recipientelor, în special la intrarea şi ieşirea din funcţiune a pompei.
    La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot apărea descărcări electrostatice prin scânteie între părţile bune conducătoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil şi mijlocul de transport, precum şi între şofer şi autovehicul sau sistemul de alimentare.
    La recipientele din materiale izolatoare (sticlă, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase, excepţie făcând sulfura de carbon.
    La încărcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorită curgerii şi turbulenţei se pot produce descărcări prin scânteie între părţile conducătoare ale conductelor de alimentare (flanşele de metal) şi personalul de deservire.
    Pe timpul încărcării cu hidrocarburi a vaselor prevăzute cu agitatoare pot avea loc descărcări electrostatice prin scântei între lichid şi vas cu consecinţe grave (explozii, incendii).
    Pe timpul manevrelor de la o gură de vizitare deschisă a unui reactor plin cel mai mare pericol de descărcare prin scânteie este în zona gurii de vizitare datorită amestecării vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul încărcării cu substanţe solide (pulberi) a reactoarelor care conţin hidrocarburi, în special la încărcarea vasului cu substanţe solide concomitent cu funcţionarea sistemului de agitare-omogenizare se încarcă electrostatic substanţele solide şi lichidul inflamabil şi pot avea loc descărcări prin scânteie atât la suprafaţa lichidului, cât şi în zona gurii de vizitare.
    La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de către conductele sau terminaţiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot produce descărcarea prin scânteie la apropierea unei astfel de părţi de un obiect legat la pământ, descărcările fiind cu atât mai mari cu cât lichidul are polaritatea mai mică.
    În situaţia în care rezervorul este izolat faţă de sol, potenţialul format între rezervor şi sol poate să creeze o descărcare electrostatică prin scânteie atât la operaţiunile de umplere, cât şi la cele de golire a rezervorului (izolat de sol prin pneurile autovehiculului).
    Scânteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite şi nici evitate în totalitate prin simpla punere la pământ şi nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. În exteriorul rezervorului însă formarea unei scântei de aprindere nu este probabilă, cu excepţia cazului în care rezervorul este prevăzut cu o izolaţie faţă de sol mai mare de 10^6 ohmi.
    În cazul turbionării substanţelor pulverulente, la prelucrare, transport şi depozitare pot apărea descărcări puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie având loc în zona turbionară, după care pot avea loc şi explozii secundare.
    La operaţiunile de uscare (prin pulverizare sau în strat fluidizat) descărcările disruptive pot să apară între materialele pulverulente şi părţile conducătoare care vin în contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf, filtrele etc.), precum şi între corpurile încărcate electrostatic şi personalul de deservire din imediata apropiere.
    În cazul operaţiunilor de prelucrare a cauciucului şi materialelor plastice electricitatea statică poate constitui o sursă de aprindere.
    La trecerea materialelor prin valţuri, pentru omogenizare şi plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice este însoţită de degajarea vaporilor de plastifianţi, aceştia putând forma cu aerul amestecuri explozive.
    Maşinile de formare a colilor de hârtie (în procesul de presare, dimensionare, tăiere), precum şi operaţiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimării rapide şi folosirii unor solvenţi, cerneluri inflamabile cu uscare rapidă) generează sarcini electrostatice care pot duce la apariţia descărcărilor disruptive între materialele şi părţile conducătoare de electricitate din zona de lucru.
    La lucrările policrome procesul tehnologic se desfăşoară în atmosferă inflamabilă, electricitatea statică acumulată fiind influenţată de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvoltă sarcini electrostatice care pot aprinde vaporii inflamabili formaţi deasupra rezervorului cu solvenţi (cerneluri) sau în mediul înconjurător.
    În cazul preselor pentru heliogravură sarcinile electrostatice se formează pe materiale şi cilindri de cauciuc şi de cupru, descărcările disruptive care pot apărea având energia suficientă pentru aprinderea vaporilor inflamabili formaţi în zona de lucru.
    La operaţiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulări electrostatice apărând totodată şi descărcările disruptive. În cazul metodei de vopsire sau lăcuire prin pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafaţa supusă pulverizării pot produce doar un punct de aprindere care poate fi însă suficient pentru a ridica temperatura până la punctul de aprindere a solvenţilor inflamabili, antrenând şi o reacţie în lanţ care poate avea urmări grave.
    Sarcinile electrostatice produse pe timpul funcţionării cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din cauciuc, precum şi în cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale încălzite sau foarte uscate produc descărcări disruptive la zonele de contact între părţile aflate în mişcare. Şi materialele care sunt vărsate la capătul unui transportor cu bandă pot produce descărcări disruptive ale căror energii sunt capabile să aprindă amestecuri explozive de pulberi cu aer.
    Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulată pe corpul uman, care se comportă ca un capacitor, poate fi suficientă pentru a da naştere unei descărcări disruptive la contactul corpului omenesc cu o masă legată la pământ. În cazul în care persoanele (operatorii) sunt echipate cu încălţăminte izolantă, acestea se pot încărca şi prin influenţă de la vehiculele încărcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pământ descărcarea se face prin scânteie.
    Energia maximă susceptibilă să fie eliberată printr-o descărcare disruptivă poate să atingă valoarea zecilor de milijouli, valoare suficientă pentru aprinderea mediilor explozive.

ORDIN nr. 163 din 28 februarie 2007
pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor
Avand in vedere prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva
incendiilor,
in temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 63/2003
privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 604/2003, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul administratiei si internelor emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aproba Normele generale de aparare impotriva incendiilor, prevazute in anexa care face
parte integranta din prezentul ordin.
ART. 2(INTRAT IN VIGOARE ORD. 163/2007)
Prezentul ordin intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I.
ART. 3
Pe data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului de interne nr.
775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, Ordinul ministrului de interne
nr. 1.023/1999 privind aprobarea Dispozitiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si
stingerea incendiilor - D.G.P.S.I.-001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 78 din
22 februarie 2000, Ordinul ministrului de interne nr. 88/2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale
privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu
mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 583 din 18 septembrie 2001, cu modificarile ulterioare, Ordinul ministrului de
interne nr. 138/2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de
aparare impotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
606 din 26 septembrie 2001, precum si orice alte dispozitii contrare.
p. Ministrul administratiei si internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat
Bucuresti, 28 februarie 2007.
Nr. 163.
ANEXA
NORME GENERALE
de aparare impotriva incendiilor
CAP. I
Dispozitii generale
ART. 1
Normele generale de aparare impotriva incendiilor, denumite in continuare norme generale,
stabilesc principiile, criteriile de performanta si conditiile tehnice generale privind asigurarea cerintei
esentiale "securitate la incendiu" pentru constructii, instalatii si amenajari, precum si regulile si masurile generale de prevenire si stingere a incendiilor.
ART. 2(INTRAT IN VIGOARE ORD. 163/2007)
Scopul prezentelor norme generale este prevenirea si reducerea riscurilor de incendii si
asigurarea conditiilor pentru limitarea propagarii si dezvoltarii incendiilor, prin masuri tehnice si
organizatorice, pentru protectia utilizatorilor, a fortelor care actioneaza la interventie, a bunurilor si
mediului impotriva efectelor situatiilor de urgenta determinate de incendii.
ART. 3
Prezentele norme generale se aplica la proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor,
instalatiilor si a amenajarilor, la lucrarile de modernizare, extindere, schimbare a destinatiei celor
existente, precum si la organizarea si desfasurarea activitatilor de aparare impotriva incendiilor si la
echiparea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor.
ART. 4
Prezentele norme generale sunt obligatorii pentru autoritatile administratiei publice centrale si
locale, pentru toate celelalte persoane juridice, precum si pentru persoanele fizice aflate pe teritoriul
Romaniei.
CAP. II
Organizarea si desfasurarea activitatii de aparare impotriva incendiilor
SECTIUNEA 1
Continutul organizarii activitatii de aparare impotriva incendiilor
ART. 5
Organizarea apararii impotriva incendiilor presupune:
a) stabilirea structurilor cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor;
b) elaborarea, aprobarea si difuzarea actelor de autoritate: decizii, dispozitii, hotarari si altele
asemenea, prin care se stabilesc raspunderi pe linia apararii impotriva incendiilor;
c) elaborarea, aprobarea si difuzarea documentelor si evidentelor specifice privind apararea
impotriva incendiilor;
d) organizarea apararii impotriva incendiilor la locurile de munca;
e) planificarea si executarea de controale proprii periodice, in scopul depistarii, cunoasterii si
inlaturarii oricaror stari de pericol care pot favoriza initierea sau dezvoltarea incendiilor;
f) analiza periodica a capacitatii de aparare impotriva incendiilor;
g) elaborarea de programe de optimizare a activitatii de aparare impotriva incendiilor;
h) indeplinirea criteriilor si a cerintelor de instruire, avizare, autorizare, atestare, certificare,
agrementare, prevazute de actele normative in vigoare;
i) realizarea unui sistem operativ de observare si anuntare a incendiului, precum si de alertare
in cazul producerii unui astfel de eveniment;
j) asigurarea functionarii la parametrii proiectati a mijloacelor tehnice de aparare impotriva
incendiilor;
k) planificarea interventiei salariatilor, a populatiei si a fortelor specializate, in caz de incendiu;
l) analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor si stabilirea imprejurarilor si a
factorilor determinanti, precum si a unor masuri conforme cu realitatea;
m) reglementarea raporturilor privind apararea impotriva incendiilor in relatiile generate de
contracte/conventii;
n) asigurarea formularelor tipizate, cum sunt permisele de lucru cu focul, fisele de instruire.
SECTIUNEA a 2-a
Structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor
ART. 6
(1) In cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si al celorlalte organe centrale de specialitate, al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, al consiliilor judetene, municipale si ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale, al institutiilor publice si al operatorilor
economici, in functie de nivelul riscului de incendiu si de specificul activitatii, se constituie, dupa caz,
urmatoarele structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor:
a) compartiment de aparare impotriva incendiilor, compus din doua sau mai multe cadre
tehnice sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor;
b) cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor numit exclusiv pentru aceasta activitate, conform legii;
c) serviciu public voluntar sau privat pentru situatii de urgenta.
(2) In vederea indeplinirii atributiilor pe linia apararii impotriva incendiilor, consiliile locale si
operatorii economici care nu au obligatia, prin lege, sa angajeze cel putin un cadru tehnic cu atributii
in domeniul apararii impotriva incendiilor sau personal de specialitate, prevazut la alin. (1) lit. b), pot
desemna din randul personalului propriu un salariat care sa indeplineasca si atributii specifice in
domeniul apararii impotriva incendiilor sau pot incheia un contract cu o persoana fizica sau juridica
atestata, in conditiile legii.
ART. 7
(1) La nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cadrul tehnic cu atributii in domeniul apararii
impotriva incendiilor prevazut la art. 6 alin. (1) lit. b) se desemneaza de consiliul local.
(2) Activitatile de prevenire a incendiilor se desfasoara de catre personalul din compartimentul
de prevenire din cadrul serviciului voluntar pentru situatii de urgenta, pe baza regulamentului
elaborat de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobat prin ordin al ministrului
administratiei si internelor.
ART. 8
Atributiile pentru structurile prevazute la art. 6 se stabilesc si se detaliaza astfel incat sa
permita indeplinirea obligatiilor legale care revin administratorului operatorului
economic/conducatorului institutiei, respectiv autoritatilor administratiei publice.
ART. 9
Pentru celelalte categorii de salariati atributiile din domeniul apararii impotriva incendiilor se
stabilesc in fisele posturilor.
SECTIUNEA a 3-a
Actele de autoritate, documente specifice si evidente privind apararea impotriva incendiilor
ART. 10
Actele normative obligatorii pe teritoriul Romaniei elaborate, conform legii, de Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta sunt norme, reglementari tehnice si dispozitii generale privind
apararea impotriva incendiilor.
ART. 11
Actele de autoritate si documentele specifice privind apararea impotriva incendiilor emise de
ministere/celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt:
a) strategia sectoriala privind apararea impotriva incendiilor in domeniul de competenta;
b) norme si reglementari tehnice specifice de aparare impotriva incendiilor;
c) metode/proceduri pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu specifice
domeniului de competenta;
d) programe de informare si educatie specifice;
e) programe de optimizare a capacitatii de aparare impotriva incendiilor;
f) raportul anual de evaluare a nivelului de aparare impotriva incendiilor;
g) decizia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atributii in domeniul
apararii impotriva incendiilor.
ART. 12
Actele de autoritate si documentele specifice privind apararea impotriva incendiilor emise de
consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti sunt:
a) hotararea de aprobare a planului de analiza si acoperire a riscurilor aferent judetului sau
municipiului Bucuresti;
b) reguli si dispozitii specifice de aparare impotriva incendiilor pentru domeniul public si privat
al unitatii administrativ-teritoriale;
c) raportul anual de evaluare a capacitatii de aparare impotriva incendiilor;
d) programe de optimizare a capacitatii de aparare impotriva incendiilor;
e) hotarare de infiintare a unor centre de formare si evaluare a personalului din serviciile
publice voluntare pentru situatii de urgenta;
f) decizia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atributii in domeniul
apararii impotriva incendiilor.
ART. 13
Actele de autoritate si documentele specifice privind apararea impotriva incendiilor emise de
prefect sunt masurile obligatorii privind apararea impotriva incendiilor, valabile la nivelul judetului.
ART. 14
Actele de autoritate privind apararea impotriva incendiilor emise de consiliul local sunt:
a) decizia de aprobare a planului de analiza si acoperire a riscurilor aferent unitatii
administrativ-teritoriale pe care o reprezinta;
b) hotarari privind modul de organizare a apararii impotriva incendiilor in unitatea
administrativ-teritoriala;
c) reguli si masuri specifice de aparare impotriva incendiilor, corelate cu nivelul si natura
riscurilor locale;
d) dispozitie privind reglementarea lucrului cu foc deschis si a fumatului;
e) raportul semestrial de evaluare a capacitatii de aparare impotriva incendiilor;
f) masuri de optimizare a capacitatii de aparare impotriva incendiilor;
g) documente privind serviciul public voluntar pentru situatii de urgenta: hotarare de infiintare,
regulament de organizare si functionare, dispozitie de numire a sefului serviciului;
h) dispozitia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atributii in
domeniul apararii impotriva incendiilor, conform legii.
ART. 15
Documentele specifice privind apararea impotriva incendiilor emise de primar sunt:
a) planul de analiza si acoperire a riscurilor;
b) fisa localitatii/sectorului, la solicitarea inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti
pentru situatii de urgenta, conform modelului prezentat in anexa nr. 6 la Regulamentul de
planificare, organizare, pregatire si desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta,
aprobat prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.474/2006, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fisa localitatii se trimite
la inspectoratul judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta;
c) raport de analiza a dotarii cu mijloace de aparare impotriva incendiilor, intocmit anual, la o
data anterioara definitivarii bugetului local.
ART. 16
Documentele si evidentele specifice apararii impotriva incendiilor la unitatile
administrativ-teritoriale trebuie sa cuprinda cel putin:
a) planul de analiza si acoperire a riscurilor;
b) fisa localitatii, la solicitarea inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii
de urgenta;
c) avizele si autorizatiile de securitate la incendiu, obtinute pentru constructiile, instalatiile
tehnologice si pentru alte amenajari din patrimoniul propriu, insotite de documentele vizate spre
neschimbare care au stat la baza emiterii lor;
d) date ale personalului din cadrul serviciului voluntar pentru situatii de urgenta, conform
criteriilor de performanta;
e) lista operatorilor economici/institutiilor cu care s-au incheiat contracte de inchiriere/conventii,
cu specificarea obiectului de activitate al acestora si a numarului si termenului de valabilitate ale
contractului/conventiei; registrele pentru evidenta permiselor de lucru cu focul, inclusiv pentru
arderea miristilor;
f) rapoarte de interventie ale serviciului public voluntar pentru situatii de urgenta;
g) fisele de instruire, conform reglementarilor specifice;
h) evidenta exercitiilor de interventie efectuate cu serviciul public voluntar pentru situatii de
urgenta, avand anexate concluziile rezultate din efectuarea acestora;
i) rapoartele intocmite in urma controalelor preventive proprii sau ale autoritatii de stat
competente;
j) programe/planuri cuprinzand masuri si actiuni proprii sau rezultate in urma constatarilor
autoritatilor de control pentru respectarea reglementarilor in domeniu.
ART. 17
Actele de autoritate privind apararea impotriva incendiilor emise de administratorul operatorului
economic/conducatorul institutiei sunt:
a) dispozitie privind stabilirea modului de organizare si a responsabilitatilor privind apararea
impotriva incendiilor;
b) instructiuni de aparare impotriva incendiilor si atributii ale salariatilor la locurile de munca;
c) dispozitie privind reglementarea lucrului cu foc deschis si a fumatului;
d) dispozitie privind organizarea instruirii personalului;
e) dispozitie de constituire a serviciului privat pentru situatii de urgenta ori contract/conventie cu
un alt serviciu privat pentru situatii de urgenta;
f) dispozitie de sistare a lucrarilor de constructii/oprire a functionarii ori utilizarii
constructiilor/amenajarilor, in cazul anularii avizului/autorizatiei de securitate la incendiu;
g) reguli si masuri de aparare impotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul si
depozitarea substantelor periculoase specifice produselor sale;
h) conventii/contracte cuprinzand raspunderile ce revin partilor pe linia apararii impotriva
incendiilor in cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinta asupra bunurilor
imobile/antrepriza;
i) dispozitia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atributii in
domeniul apararii impotriva incendiilor, conform legii;
j) masuri speciale de aparare impotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase.
ART. 18
Documentele si evidentele specifice apararii impotriva incendiilor ale operatorilor
economici/institutiilor mentionate la art. 5 lit. c) trebuie sa cuprinda cel putin:
a) planul de analiza si acoperire a riscurilor al unitatii administrativ-teritoriale, in partea ce
revine operatorului economic/institutiei;
b) fisa obiectivului, conform modelului prezentat in anexa nr. 5 la Regulamentul de planificare,
organizare, pregatire si desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta, aprobat prin
Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.474/2006, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fisa obiectivului se trimite la
inspectoratul judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta;
c) raportul anual de evaluare a nivelului de aparare impotriva incendiilor;
d) documentatia tehnica specifica, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea
si analiza riscurilor de incendiu etc.;
e) avizele/autorizatiile de securitate la incendiu, insotite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor;
f) certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de
aparare impotriva incendiilor si echipamentele specifice de protectie utilizate;
g) registrele instalatiilor de detectare/semnalizare/stingere a incendiilor, copii dupa atestatele
firmelor care au efectuat/efectueaza proiectarea, montarea, verificarea, intretinerea, repararea
acestora sau care efectueaza servicii in domeniu;
h) registrul pentru evidenta permiselor de lucru cu focul;
i) date ale personalului din cadrul serviciului privat pentru situatii de urgenta, conform criteriilor
de performanta;
j) lista operatorilor economici/institutiilor cu care a incheiat contracte de inchiriere/conventii, cu
specificarea domeniului de activitate al acestora si a numarului si termenului de valabilitate ale
contractului;
k) planurile de protectie impotriva incendiilor;
l) evidenta exercitiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor constructiei;
m) evidenta exercitiilor de interventie efectuate, avand anexate concluziile rezultate din
efectuarea acestora;
n) rapoartele de interventie ale serviciului privat pentru situatii de urgenta;
o) fisele de instruire, conform reglementarilor specifice;
p) lista cu substantele periculoase, clasificate potrivit legii;
q) grafice de intretinere si verificare, conform instructiunilor producatorului/furnizorului, pentru
diferite categorii de utilaje, instalatii si sisteme care pot genera incendii sau care se utilizeaza in caz
de incendiu;
r) rapoartele intocmite in urma controalelor preventive proprii sau ale autoritatii de stat
competente;
s) programe/planuri cuprinzand masuri si actiuni proprii sau rezultate in urma constatarilor
autoritatilor de control pentru respectarea reglementarilor in domeniu.
ART. 19
Documentele si evidentele specifice privind apararea impotriva incendiilor se actualizeaza de
catre cei care le-au intocmit si aprobat, daca:
a) s-au produs modificari ale actelor normative si ale reglementarilor tehnice care au stat la
baza emiterii acestora;
b) s-au produs modificari ale personalului cu atributii stabilite conform acestora;
c) s-au produs modificari referitoare la constructii, instalatii sau la specificul activitatii.
ART. 20
(1) Prevederile art. 17 si 18 se aplica la operatorii economici si la institutiile care au un numar
de salariati cel putin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru intreprinderile mici.
(2) Pentru operatorii economici, institutiile si alte persoane juridice ce desfasoara activitati in
domeniu reglementat de o autoritate, care nu se incadreaza in prevederile alin. (1), administratorul,
conducatorul sau persoana cu functii de conducere, dupa caz, asigura organizarea activitatii de
aparare impotriva incendiilor prin emiterea urmatoarelor documente:
a) instructiuni de aparare impotriva incendiilor si atributii ale salariatilor la locurile de munca;
b) reglementarea lucrului cu foc deschis si a fumatului;
c) organizarea instruirii personalului;
d) dispozitie de sistare a lucrarilor de constructii/oprire a functionarii ori utilizarii
constructiilor/amenajarilor, in cazul anularii avizului/autorizatiei de securitate la incendiu;
e) reguli si masuri de aparare impotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul si
depozitarea substantelor periculoase specifice produselor sale.
(3) Operatorii economici, institutiile si celelalte persoane juridice prevazute la alin. (2) asigura
urmatoarele documente si evidente specifice apararii impotriva incendiilor:
a) documentatia tehnica specifica, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea
si analiza riscurilor de incendiu etc.;
b) avize/autorizatii de securitate la incendiu, insotite de documentele vizate spre neschimbare
care au stat la baza emiterii lor;
c) certificate CE, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de
aparare impotriva incendiilor si echipamentele specifice de protectie utilizate;
d) registrul pentru evidenta permiselor de lucru cu focul;
e) organizarea apararii impotriva incendiilor la locul de munca;
f) fisele de instruire, conform reglementarilor specifice;
g) lista cu substantele periculoase, clasificate potrivit legii;
h) rapoartele intocmite in urma controalelor autoritatii de stat si masurile si actiunile proprii sau
rezultate in urma constatarilor autoritatilor de control pentru respectarea reglementarilor in domeniu.

SECTIUNEA a 4-a
Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca
ART. 21
Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca, prevazuta la art. 5 lit.
d) din prezentul ordin, are ca scop asigurarea conditiilor care sa permita salariatilor/persoanelor
fizice ca, pe baza instruirii si cu mijloacele tehnice pe care le au la dispozitie, sa actioneze eficient
pentru prevenirea si stingerea incendiilor, evacuarea si salvarea utilizatorilor constructiei, evacuarea
bunurilor materiale, precum si pentru inlaturarea efectelor distructive provocate in caz de incendii,
explozii sau accidente tehnice.
ART. 22
(1) Prin loc de munca, in intelesul prevederilor prezentelor norme generale, se intelege:
a) sectie, sector, hala/atelier de productie, filiala, punct de lucru si altele asemenea;
b) depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile;
c) atelier de intretinere, reparatii, confectionare, prestari de servicii, proiectare si altele
asemenea;
d) utilaj, echipament, instalatie tehnologica, sistem, statie, depozit de distributie carburanti
pentru autovehicule, depozit cu astfel de produse, punct de desfacere a buteliilor cu GPL pentru
consumatori;
e) laborator;
f) magazin, raion sau stand de vanzare;
g) sala de spectacole, polivalenta, de reuniuni, de conferinte, de sport, centru si complex
cultural, studio de televiziune, film, radio, inregistrari si altele asemenea;
h) unitate de alimentatie publica, discoteca, club, sala de jocuri electronice si altele asemenea;
i) cladire sau spatiu amenajat in cladire, avand destinatia de ingrijire a sanatatii: spital,
policlinica, cabinet medical, sectie medicala, farmacie si altele asemenea;
j) constructie pentru cazare;
k) compartiment, sector, departament administrativ functional, constructie pentru birouri, cu
destinatie financiar-bancara;
l) biblioteca, arhiva;
m) cladire sau spatii amenajate in cladiri, avand ca destinatie invatamantul, supravegherea,
ingrijirea sau cazarea ori adapostirea copiilor prescolari, elevilor, studentilor, batranilor, persoanelor
cu dizabilitati sau lipsite de adapost;
n) lacas de cult, spatiu destinat vietii monahale;
o) cladire si/sau spatiu avand destinatia de gara, autogara, aerogara si statie de metrou;
p) ferma zootehnica sau agricola;
q) punct de recoltare de cereale paioase sau de exploatare forestiera;
r) amenajare temporara, in spatiu inchis sau in aer liber.
(2) Atunci cand pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiasi cladiri isi desfasoara activitatea mai
multi operatori economici sau alte persoane juridice sau persoane fizice autorizate, locul de munca
se delimiteaza la limita spatiilor utilizate de acestia, iar utilitatile comune se repartizeaza, dupa caz,
proprietarului cladirii ori, prin intelegere, operatorilor economici sau persoanelor juridice respective.
ART. 23
Organizarea apararii impotriva incendiilor la locul de munca consta in:
a) prevenirea incendiilor, prin luarea in evidenta a materialelor si dotarilor tehnologice care
prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce pot aparea si a mijloacelor care le
pot genera, precum si prin stabilirea si aplicarea masurilor specifice de prevenire a incendiilor;
b) organizarea interventiei de stingere a incendiilor ;
c) afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor;
d) organizarea salvarii utilizatorilor si a evacuarii bunurilor, prin intocmirea si afisarea planurilor
de protectie specifice si prin mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite;
e) elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de munca, desfasurarea propriu-zisa
si verificarea efectuarii acesteia;
f) marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau a altor
inscriptii ori mijloace de atentionare.
ART. 24
La stabilirea masurilor specifice de prevenire a incendiilor se au in vedere:
a) prevenirea manifestarii surselor specifice de aprindere;
b) gestionarea materialelor si a deseurilor combustibile susceptibile a se aprinde, cu
respectarea normelor specifice de prevenire a incendiilor;
c) dotarea cu mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor, prevazute in documentatia
tehnica de proiectare;
d) verificarea spatiilor la terminarea programului de lucru;
e) mentinerea parametrilor tehnologici in limitele normate, pe timpul exploatarii diferitelor
instalatii, echipamente si utilaje tehnologice.
ART. 25
(1) Organizarea interventiei de stingere a incendiilor la locul de munca cuprinde:
a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare si de alertare in caz de incendiu a personalului de
la locul de munca, a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situatii de urgenta, a
conducatorului locului de munca, proprietarului/patronului/administratorului, precum si a specialistilor
si a altor forte stabilite sa participe la stingerea incendiilor;
b) stabilirea sistemelor, instalatiilor si a dispozitivelor de limitare a propagarii si de stingere a
incendiilor, a stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii, a mijloacelor de salvare si de
protectie a personalului, precizandu-se numarul de mijloace tehnice care trebuie sa existe la fiecare
loc de munca;
c) stabilirea componentei echipelor care trebuie sa asigure salvarea si evacuarea
persoanelor/bunurilor, pe schimburi de lucru si in afara programului;
d) organizarea efectiva a interventiei, prin nominalizarea celor care trebuie sa utilizeze sau sa
puna in functiune mijloacele tehnice din dotare de stingere si de limitare a propagarii arderii ori sa
efectueze manevre sau alte operatiuni la instalatiile utilitare si, dupa caz, la echipamente si utilaje
tehnologice.
(2) Datele privind organizarea activitatii de stingere a incendiilor la locul de munca prevazute la
alin.(1) se inscriu intr-un formular tiparit pe un material rezistent, de regula carton, si se afiseaza
intr-un loc vizibil, estimat a fi mai putin afectat in caz de incendiu.
(3) Datele se completeaza de conducatorul locului de munca si se aproba de cadrul tehnic sau
de persoana desemnata sa indeplineasca atributii de aparare impotriva incendiilor.
(4) Structura-cadru a formularului prevazut la alin.(2) este prezentata in anexa nr.1 la
prezentele norme generale, aceasta putand fi completata, dupa caz, si cu alte date si informatii.
ART. 26
(1) Interventia la locul de munca presupune:
a) alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor prin mijloace
specifice, anuntarea incendiului la fortele de interventie, precum si la dispecerat, acolo unde acesta
este constituit;
b) salvarea rapida si in siguranta a personalului, conform planurilor stabilite;
c) intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si fluide combustibile a consumatorilor si
efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje de catre persoanele anume desemnate;
d) actionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de aparare impotriva
incendiilor din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si a sistemelor automate si, dupa
caz, actionarea lor manuala;
e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi
deteriorate in timpul interventiei;
f) protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului :
temperatura, fum, gaze toxice;
g) verificarea amanuntita a locurilor in care se poate propaga incendiul si unde pot aparea
focare noi, actionandu-se pentru stingerea acestora.
(2) Pentru efectuarea operatiunilor prevazute la alin.(1) nominalizarea se face pentru fiecare
schimb de activitate, precum si in afara programului de lucru, in zilele de repaus si sarbatori legale.
ART. 27
Pentru perioadele in care activitatea normala este intrerupta, de exemplu, noaptea, in zilele
nelucratoare, in sarbatorile legale sau in alte situatii, este obligatorie asigurarea masurilor
corespunzatoare de aparare impotriva incendiilor.
ART. 28
Planurile de protectie impotriva incendiilor prevazute la art.18 lit.k) si art. 23 lit.d) sunt:
a) planul de evacuare a persoanelor;
b) planul de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind
periculoase;
c) planul de interventie.
ART. 29
(1) Planurile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu cuprind elemente diferentiate in
functie de tipul si destinatia constructiei si de numarul persoanelor care se pot afla simultan in
aceasta si se intocmesc astfel:
a) pe nivel, daca se afla simultan mai mult de 30 de persoane;
b) pe incaperi, daca in ele se afla cel putin 50 de persoane;
c) pentru incaperile destinate cazarii, indiferent de numarul de locuri.
(2) Planurile de evacuare se afiseaza pe fiecare nivel, pe caile de acces si in locurile vizibile,
astfel incat sa poata fi cunoscute de catre toate persoanele, iar in incaperi, pe partea interioara a
usilor.
(3) Planul de evacuare se intocmeste pe baza schitei nivelului sau a incaperii, pe care se
marcheaza cu culoare verde traseele de evacuare prin usi, coridoare si case de scari sau scari
exterioare.
(4) Pe planurile de evacuare se indica locul mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor:
stingatoare, hidranti interiori, butoane si alte sisteme de alarmare si alertare a incendiilor,
posibilitatile de refugiu, incaperi speciale, terase, precum si interdictia de folosire a lifturilor in
asemenea situatii.
(5) Modelul planului-cadru de evacuare este prezentat in anexa nr. 2 la prezentele norme
generale.
ART. 30
(1) Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind
periculoase se intocmesc pentru fiecare incapere unde se afla asemenea materiale.
(2) La amplasarea materialelor periculoase in spatiile de depozitare trebuie sa se tina seama
de comportarea lor specifica in caz de incendiu, atat ca posibilitati de reactie reciproca, cat si de
compatibilitatea fata de produsele de stingere.
(3) Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor periculoase se intocmesc pe baza
schitelor incaperilor respective, pe care se marcheaza zonele cu materiale periculoase si se
mentioneaza clasele acestora conform legii, cantitatile si codurile de identificare ori de pericol,
produsele de stingere recomandate. Traseele de evacuare a materialelor si ordinea prioritatilor se
marcheaza cu culoare verde.
(4) Planuri de depozitare si de evacuare se intocmesc si pentru materialele si bunurile
combustibile care au o valoare financiara sau culturala deosebita.
(5) Planurile de depozitare se amplaseaza in locuri care se estimeaza a fi cel mai putin afectate
de incendiu si in apropierea locurilor de acces in incaperi, precum si la dispecerat, acolo unde
acesta este constituit, astfel incat acestea sa poata fi utile fortelor de interventie.
ART. 31
(1) Planurile de interventie se intocmesc pentru asigurarea desfasurarii in conditii de
operativitate si eficienta a operatiunilor de interventie in situatii de urgenta, potrivit legii.
(2) Planul de interventie se avizeaza de inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean/al
municipiului Bucuresti.
(3) Modelul planului-cadru de interventie este prezentat in anexa nr.3 la prezentele norme
generale.
ART. 32
Planurile de protectie impotriva incendiilor se actualizeaza ori de cate ori este cazul, in functie
de conditiile reale.
ART. 33
(1) Instructiunile de aparare impotriva incendiilor, prevazute la art. 23 lit. c), se elaboreaza pentru locurile de munca stabilite de administrator/conducator, obligatoriu pentru toate locurile cu
risc de incendiu.
(2) Instructiunile de aparare impotriva incendiilor cuprind:
a) prevederile specifice de aparare impotriva incendiilor din reglementarile in vigoare;
b) obligatiile salariatilor privind apararea impotriva incendiilor;
c) regulile si masurile specifice de aparare impotriva incendiilor pentru exploatarea instalatiilor
potrivit conditiilor tehnice, tehnologice si organizatorice locale, precum si pentru reparatii, revizii,
intretinere, oprire si punere in functiune;
d) evidentierea elementelor care determina riscul de incendiu sau de explozie;
e) prezentarea pericolelor care pot aparea in caz de incendiu, cum sunt intoxicarile, arsurile,
traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum si a regulilor si masurilor de prevenire a
acestora.
(3) Instructiunile de aparare impotriva incendiilor se elaboreaza de seful sectorului de activitate,
instalatie, sectie, atelier, se verifica de cadrul tehnic sau de persoana desemnata sa indeplineasca
atributii de aparare impotriva incendiilor si se aproba de administrator/conducator.
(4) Instructiunile de aparare impotriva incendiilor se afiseaza, in intregime sau in sinteza, in
functie de volumul lor si de conditiile de la locul de munca respectiv.
(5) Un exemplar al tuturor instructiunilor de aparare impotriva incendiilor se pastreaza la cadrul
tehnic sau la persoana desemnata sa indeplineasca atributii de aparare impotriva incendiilor.
ART. 34
Salariatii de la locurile de munca pentru care s-au intocmit instructiunile prevazute la art. 33 au
obligatia sa le studieze, sa le insuseasca si sa le aplice.
ART. 35
(1) Instructiunile de aparare impotriva incendiilor se completeaza in toate cazurile cu
informatiile din planurile de interventie, acolo unde acestea sunt intocmite.
(2) Instructiunile de aparare impotriva incendiilor se actualizeaza la modificari, modernizari,
dezvoltari, reprofilari si la aparitia unor noi reglementari.
(3) Fiecare instructiune de aparare impotriva incendiilor trebuie sa aiba inscrisa data
intocmirii/reviziei si data aprobarii.
ART. 36
(1) Indicatoarele de securitate, respectiv de interzicere, avertizare, orientare si/sau informare,
prevazute la art. 23 lit. f), se executa, se amplaseaza si se monteaza conform reglementarilor si
standardelor de referinta.
(2) In anumite situatii, indicatoarele pot fi insotite de inscrisuri explicative si in limbi de circulatie
internationala.
(3) Obligatia de a amplasa, de a monta si de a pastra integritatea indicatoarelor revine
conducatorului locului de munca.
CAP. III
Norme generale de aparare impotriva incendiilor la proiectarea si executarea constructiilor,
instalatiilor si amenajarilor
SECTIUNEA 1
Indeplinirea cerintei esentiale "securitate la incendiu"
ART. 37
Constructiile, instalatiile si amenajarile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat, pe
toata durata de viata a acestora, in cazul initierii unui incendiu, sa se asigure:
a) estimarea stabilitatii elementelor portante pentru o perioada determinata de timp;
b) limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului in interiorul constructiei;
c) limitarea propagarii incendiului la vecinatati;
d) posibilitatea utilizatorilor de a se evacua in conditii de siguranta sau de a fi salvati prin alte
mijloace;
e) securitatea fortelor de interventie.
ART. 38
Cerinta esentiala "securitate la incendiu" trebuie asigurata prin masuri si reguli specifice privind
amplasarea, proiectarea, executia si exploatarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor, precum si
privind performantele si nivelurile de performanta in conditii de incendiu ale structurilor de
constructii, produselor pentru constructii, instalatiilor aferente constructiilor si ale instalatiilor de
protectie la incendiu.
ART. 39
"Securitatea la incendiu" are ca obiectiv reducerea riscului de incendiu prin:
a) asigurarea masurilor de prevenire a incendiilor in fazele de proiectare si executare a
constructiilor, instalatiilor si amenajarilor si mentinerea lor la parametrii proiectati in exploatarea
acestora, in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice;
b) echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor cu mijloace tehnice de aparare
impotriva incendiilor, in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice;
c) organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor;

d) asigurarea interventiei pompierilor in cazul producerii unor incendii la constructii, instalatii si
amenajari, precum si a altor forte de salvare a persoanelor si bunurilor.
ART. 40
(1) Riscul de incendiu se defineste prin produsul dintre probabilitatea initierii unui incendiu
intr-o situatie tehnica data si importanta estimata a pagubelor produse de incendiu.
(2) Identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu se fac prin metode si proceduri
specifice, conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta,
aprobata prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
(3) Riscul de incendiu se stabileste si se precizeaza prin niveluri de risc, pe zone, incaperi,
compartimente, cladiri si instalatii.
(4) Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc in functie de riscul de incendiu existent, de
destinatia, de alcatuirea si de rezistenta la foc a elementelor de constructii.
(5) Nivelurile riscului de incendiu se stabilesc prin reglementari tehnice specifice.
(6) Depasirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementarile tehnice specifice, este
interzisa.
ART. 41
Satisfacerea cerintei esentiale "securitate la incendiu" pe intreaga durata de viata a
constructiei, instalatiei si a amenajarii se asigura, conform prevederilor reglementarilor tehnice
specifice, prin masuri interdependente, privind:
a) conformarea la foc a constructiilor;
b) asigurarea unor compartimente de incendiu, in cadrul constructiilor, in limite normate, si a
masurilor de limitare a propagarii incendiului in cadrul constructiilor/compartimentelor de incendiu;
c) asigurarea stabilitatii constructiilor/compartimentelor de incendiu pentru o perioada de timp
normata;
d) mentinerea performantelor de reactie la foc si de rezistenta la foc ale produselor pentru
constructii pe timpul utilizarii acestora;
e) detectarea incendiilor in faza initiala prin sisteme si instalatii automate de detectare,
semnalizare si alarmare;
f) stingerea incendiilor cu sisteme ori instalatii adecvate si eficiente.
ART. 42
(1) Principalele performante de comportare la foc ale produselor pentru constructii se refera la
reactia la foc si la rezistenta la foc.
(2) Incadrarea produselor pentru constructii in clase de performanta privind comportarea la foc
se realizeaza pe baza criteriilor de performanta aferente claselor, a valorilor criteriilor
corespunzatoare fiecarei clase, precum si a metodelor de determinare a acestora, in conditiile de
utilizare finala, potrivit Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor de constructii pe
baza performantelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului transporturilor,
constructiilor si turismului si al ministrului de stat, ministrul administratiei si internelor nr.
1.822/394/2004, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 27 ianuarie 2005, cu
modificarile si completarile ulterioare.
(3) Nivelurile performantelor de comportare la foc a produselor pentru diferite categorii de
constructii, instalatii si amenajari se stabilesc potrivit reglementarilor tehnice specifice.
ART. 43
Evaluarea rezistentei la foc a structurilor se poate face prin utilizarea unor metode bazate pe
incercari care utilizeaza scenarii de referinta conform standardelor europene sau pe baza de calcul,
pe baza elementelor precizate in eurocodurile referitoare la calculul comportarii la foc a diferitelor
tipuri de structuri.
ART. 44
Acoperisurile/invelitorile de acoperis se incadreaza in clase de performanta la foc exterior, pe
baza metodelor de incercare specifice din reglementarile tehnice, potrivit prevederilor
Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza comportarii
la foc, elaborat de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobat prin ordin al ministrului
administratiei si internelor.
ART. 45
Reglementarile tehnice specifice nu trebuie sa creeze bariere pentru utilizarea produselor
pentru constructii care sunt conforme cu specificatiile tehnice relevante.
ART. 46
(1) Pentru categoriile de constructii stabilite prin lege, conditiile ce trebuie asigurate conform
reglementarilor tehnice specifice, precum si actiunile ce trebuie intreprinse in caz de incendiu sunt
stabilite printr-un scenariu de securitate la incendiu, conform metodologiei elaborate de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate prin ordin al ministrului administratiei si
internelor.
(2) Pot fi elaborate scenarii de securitate la incendiu si pentru alte categorii de constructii, la
solicitarea proprietarului sau a beneficiarului.
ART. 47
(1) Activitatea de expertizare tehnica de securitate la incendiu se efectueaza de catre experti
tehnici atestati in conditiile legii, atunci cand o reglementare sau un organism cu atributii de control
al statului prevede acest lucru ori cand se refera la situatiile prevazute mai jos:
a) pentru rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnica a unor proiecte sau a executiei unor lucrari
de constructii;
b) la constructiile existente, in cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate fenomenelor
naturale, actiunilor umane, activitatilor tehnologice sau in vederea determinarii, in orice stadiu, a
starii tehnice a constructiei pentru evaluarea capacitatii acesteia de satisfacere a cerintei "securitate
la incendiu".
(2) Pentru proiecte si constructii in curs de executie, prin expertizele tehnice de securitate la
incendiu se asigura respectarea integrala a masurilor de securitate la incendiu stabilite in
reglementarile tehnice in vigoare.
(3) Pentru constructiile existente, expertizele tehnice de securitate la incendiu, efectuate in
situatiile in care, justificat tehnic, nu pot fi respectate prevederile reglementarilor tehnice, stabilesc,
in functie de riscurile de incendiu actualizate, masuri alternative care sa asigure nivelurile de
performanta pentru securitatea la incendiu stabilite prin reglementari tehnice specifice.
SECTIUNEA a 2-a
Stabilitatea la foc a constructiei
ART. 48
(1) In cazul producerii unui incendiu, structura portanta principala a unei constructii trebuie
sa-si mentina stabilitatea la foc, pentru a asigura:
a) securitatea utilizatorilor pentru o perioada normata de timp, cat se presupune ca acestia
raman in cladire, precum si securitatea fortelor de interventie;
b) evitarea prabusirii cladirii;
c) indeplinirea functiilor specifice ale produselor pentru constructii cu rol in satisfacerea cerintei
esentiale "securitatea la incendiu", pe perioada de timp normata.
(2) Perioada de stabilitate la foc a elementelor de constructii care intra in alcatuirea structurii portante principale a cladirii se precizeaza in reglementarile tehnice specifice.
ART. 49
(1) Elementele de constructii care intra in alcatuirea cladirii pot fi cu sau fara rol de separare la
incendiu, care contribuie in mod pasiv sau activ la asigurarea rezistentei la foc a constructiei.
(2) Elementele de constructii prevazute la alin. (1) si standardele de referinta aferente sunt
precizate in regulamentul mentionat la art. 42 alin. (2) din prezentul ordin.
SECTIUNEA a 3-a
Limitarea izbucnirii, propagarii si dezvoltarii incendiului si a efluentilor incendiului in interiorul si
in afara incintei focarului de incendiu
ART. 50
Limitarea izbucnirii, propagarii si dezvoltarii incendiului si a efluentilor incendiului in interiorul si
in afara incintei focarului poate fi obtinuta, in principal, prin una din urmatoarele masuri:
a) asigurarea nivelurilor corespunzatoare ale performantelor de reactie la foc si de rezistenta la
foc prevazute de reglementarile tehnice specifice pentru produsele pentru constructii;
b) prevederea elementelor de separare a incendiului (pereti, plansee etc.), adaptate la
utilizarea constructiei, adica la actiunea termica estimata in constructie;
c) protejarea corespunzatoare a golurilor din elementele de separare a focului;
d) proiectarea corespunzatoare a fatadelor pentru impiedicarea propagarii focului catre partile
adiacente ale aceleiasi cladiri;
e) instalarea de bariere contra fumului, cum sunt usile etanse la fum.
f) prevederea sistemelor si a instalatiilor de detectare, semnalizare, stingere a incendiului;
g) evacuarea fumului si a gazelor fierbinti prin sisteme adecvate;
h) crearea de diferente de presiune intre zonele de constructie;
i) prevederea masurilor de protectie la foc pentru instalatiile de ventilare-climatizare, cum sunt
canalele de ventilare rezistente la foc, clapetele antifoc si altele asemenea;
j) prevederea masurilor de protectie la foc pentru canalele si ghenele instalatiilor aferente
constructiilor, cum sunt: sanitare, incalzire, electrice si altele asemenea.
ART. 51
(1) Instalatiile de incalzire, ventilare, climatizare, electrice, automatizare si altele asemenea,
aferente constructiilor si amenajarilor, precum si subansamblurile lor trebuie proiectate si realizate
astfel incat:
a) sa nu initieze incendiu;
b) sa nu contribuie activ la dezvoltarea incendiului;
c) sa asigure limitarea propagarii incendiului;
d) sa nu constituie risc de incendiu pentru elementele de constructie sau pentru obiectele din
incaperi ori adiacente acestora;
e) suprafetele componente mari si suprafetele expuse ale subansamblurilor sa nu se poata
incalzi intr-o masura inacceptabila;
f) in cazul unui incendiu, sa se poata asigura masuri eficiente de stingere a acestuia si sa fie
posibila salvarea persoanelor.
(2) Pentru evitarea pericolului de propagare a focului si a fumului la trecerea unei instalatii de la
un compartiment de incendiu la altul, se prevad masuri de protectie conform reglementarilor tehnice
specifice.
(3) Instalatiile de gaze naturale/gaze petroliere lichefiate (GPL), precum si subansamblurile lor
trebuie proiectate si realizate conform reglementarilor tehnice specifice.
ART. 52
(1) Instalatiile de protectie impotriva incendiilor fac parte din masurile de protectie activa la foc
cu rol important in asigurarea cerintei esentiale "securitatea la incendiu" a constructiilor, instalatiilor
tehnologice si a amenajarilor, precum si pentru securitatea utilizatorilor. (2) Instalatiile de protectie
impotriva incendiilor pot fi:
a) instalatii de detectare a gazelor inflamabile;
13

b) instalatii de inhibare a exploziei;
c) instalatii de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu;
d) instalatii de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti;
e) instalatii de hidranti interiori, coloane uscate, hidranti exteriori;
f) instalatii speciale de stingere cu apa;
g) instalatii de stingere a incendiilor cu gaze;
h) instalatii de stingere a incendiilor cu spuma;
i) instalatii de stingere a incendiilor cu pulberi;
j) instalatii de stingere a incendiilor cu aerosoli.
ART. 53
Instalatiile de detectare a gazelor inflamabile trebuie sa asigure indeplinirea urmatoarelor
criterii:
a) sa dispuna, in intreaga zona protejata, de detectoare adecvate, pentru a permite ca
prezenta gazului inflamabil sa fie detectata intr-o faza incipienta;
b) sa fie prevazute cu mijloace de comunicare sigure intre detectoare si o centrala de colectare
a informatiilor/ echipament de control si semnalizare;
c) sa fie capabile sa reziste conditiilor de mediu in care sunt montate, astfel incat sa-si poata
indeplini functiile pe parcursul duratei de viata normate.
ART. 54
Instalatiile de inhibare a exploziei trebuie proiectate astfel incat sa reziste la presiunea maxima
de explozie, sa asigure detectarea imediata a cresterii presiunii, precum si eliberarea in cel mai
scurt timp posibil a unui mediu de stingere uniform dispersat si mentinerea produsului de stingere la
o concentratie de calcul intr-un timp specificat in incinta protejata.
ART. 55
(1) Instalatiile de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu trebuie sa detecteze incendiul
la momentul initierii, prin detectarea parametrilor fizici si/sau chimici asociati incendiului - fum, flacari
si/sau caldura -, si sa transfere un semnal sonor si/sau vizual la un/o echipament de control si
semnalizare/centrala de detectare-semnalizare, astfel incat sa dea un semnal de alarma si, dupa
caz, sa actioneze dispozitivele pentru evacuarea persoanelor, alertarea fortelor de interventie,
deversarea automata a substantei de stingere etc.
(2) Echipamentul de control si semnalizare trebuie sa asigure interpretarea semnalelor primite
de la detectoare, pentru identificarea zonei de unde s-a transmis orice fel de semnal sau a
avertizarilor gresite si pentru initierea actiunilor necesare;
(3) Instalatiile cu actionare manuala de alarmare la incendiu trebuie sa dea posibilitatea ca un
utilizator sa initieze si sa transfere un semnal de alarma la incendiu la un echipament de control si
semnalizare, astfel incat sa fie posibila initierea diferitelor actiuni planificate.
ART. 56
(1) Instalatiile de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti si instalatiile de presurizare pentru
controlul fumului trebuie sa asigure in caz de incendiu:
a) mentinerea cailor de evacuare si de acces libere de fum pe inaltimea de circulatie;
b) facilitarea operatiilor fortelor de interventie, prin crearea unor zone fara fum;
c) intarzierea sau impiedicarea generalizarii incendiului prin aparitia fenomenului de flash-over,
prevenind astfel dezvoltarea rapida a incendiului;
d) reducerea consecintelor si avariilor provocate de fum si gaze fierbinti;
e) reducerea eforturilor care apar in elementele structurale ale constructiilor si instalatiilor in
caz de incendiu.
(2) Instalatiile de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti trebuie sa indeplineasca criteriile
referitoare la capacitatea de a activa si de a stabili presiunea proiectata intr-o incinta specificata sau
o viteza convenabila a debitului de aer prin deschideri in peretii incintei specificate, asigurandu-se
alimentarea electrica din doua surse, principala si de rezerva.
(3) Pe timpul interventiilor, daca situatia impune evacuarea cantitatilor de fum acumulate, se
pot practica deschideri in unele elemente de constructie care delimiteaza spatiile respective si care
nu au rol de rezistenta.
ART. 57
14

(1) Instalatiile de hidranti interiori trebuie sa asigure posibilitatea utilizatorilor de a realiza
interventia, in faza initiala a incendiului, cu debitele, presiunile, durata teoretica de functionare,
lungimea jetului si a furtunului normate potrivit prevederilor reglementarilor tehnice specifice.
(2) Instalatiile de hidranti exteriori trebuie sa asigure o legatura la conducta principala de apa
pentru echipamentele si utilajele de stingere a incendiilor, conform prevederilor reglementarilor
tehnice specifice, standardelor europene de referinta, precum si standardelor nationale referitoare la
cerintele de racordare si adancimea de ingropare.
ART. 58
Instalatiile speciale de stingere cu apa, cum sunt cele de sprinklere, instalatii cu ceata de apa
si altele asemenea, trebuie astfel proiectate incat:
a) sa asigure un raspuns imediat in caz de incendiu, prin deversarea apei, intr-o schema si o
cantitate prestabilita, cu debitele, intensitatile de stropire si stingere normate, pe durata proiectata
de functionare, peste o suprafata data, in scopul controlului sau stingerii incendiului, potrivit
prevederilor reglementarilor tehnice specifice;
b) sa asigure, dupa caz, racirea elementelor de constructii si instalatii;
c) sa creeze o bariera care impiedica propagarea incendiului.
ART. 59
(1) Instalatiile de stingere cu gaze: dioxid de carbon, argon, azot, inlocuitori de haloni si altele
asemenea, precum si instalatiile de stingere cu aerosoli pot fi cu inundare totala sau locala.
(2) Instalatiile de stingere cu gaze trebuie sa indeplineasca criteriile de performanta privind
capacitatea de a fi activate manual sau automat, deversarea uniforma a produsului de stingere in
incinta sau peste suprafata specificata, intr-o cantitate determinata, pentru a stabili si mentine
concentratia proiectata pe durata de timp normata, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice
specifice.
(3) Pentru instalatiile de stingere cu gaze cu inundare totala este necesar sa se asigure
evacuarea tuturor persoanelor din compartimentul in care va fi utilizat gazul, inainte ca aceasta
actiune sa inceapa.
(4) Instalatiile automate pentru stingerea incendiilor cu gaze trebuie prevazute cu dispozitive de
avertizare a utilizatorilor din spatiul protejat, optice si acustice, pentru semnalizarea intrarii acestora
in functiune.
(5) In cazul in care gazul deversat automat in caz de incendiu poate pune in pericol viata
utilizatorilor din zonele protejate, instalatiile de stingere se prevad cu dispozitive de temporizare care
sa intarzie intrarea acestora in functiune cu o perioada prestabilita.
(6) Perioada dintre declansarea semnalului de avertizare si intrarea in functiune a instalatiei de
stingere se calculeaza astfel incat sa se asigure evacuarea utilizatorilor din orice punct al zonei
protejate.
(7) Usile de acces in zone, spatii sau incaperi in care sunt posibile deversari de gaze ce pot
pune in pericol viata utilizatorilor, precum si caile de evacuare din aceste locuri se marcheaza cu
inscriptii de avertizare asupra pericolului, amplasate in locuri vizibile pentru personalul de la locurile
de munca si fortele de interventie.
(8) Semnalele optice si acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie inactive in starea de asteptare;
b) sa indice toate caile de evacuare din zonele de stingere;
c) sa poata fi clar identificate si percepute cu tonalitati diferite, la inceputul si la sfarsitul
perioadei de temporizare;
d) sa nu poata fi oprite inainte de expirarea timpului de functionare a instalatiei de stingere;
e) sa fie in concordanta cu capacitatile psihomotorii si senzoriale ale utilizatorilor.
(9) Pentru sistemele cu stingere locala nu este necesara evacuarea tuturor persoanelor din
compartiment, dar sunt obligatorii masuri speciale privind instruirea personalului.
ART. 60
Instalatiile de stingere a incendiilor cu spuma trebuie sa indeplineasca criteriile de performanta
referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau automat si de a genera si dispersa o cantitate
calculata de spuma, cu coeficientul de infoiere stabilit, peste o suprafata data, cu debitele de
stingere necesare, intr-un timp specificat, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice specifice.
ART. 61
Instalatiile de stingere a incendiilor cu pulberi trebuie sa indeplineasca criteriile de performanta
referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau automat si de a refula o cantitate calculata de
pulbere peste o suprafata data sau un obiect specificat, cu intensitatile si debitele de stingere
necesare, intr-un timp normat si in reprizele normate, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice
specifice.
ART. 62
Proiectarea, montarea, exploatarea, verificarea si mentenanta instalatiilor de protectie
impotriva incendiilor se efectueaza conform standardelor europene de referinta si reglementarilor
tehnice specifice.

SECTIUNEA a 4-a
Instalatiile aferente constructiilor si instalatiile tehnologice
ART. 63
(1) Instalatiile aferente constructiilor, cum sunt cele de gaze, electrice, de apa, de incalzire, de
ventilare, de climatizare, de canalizare si altele asemenea, precum si instalatiile tehnologice se
proiecteaza, se executa si se exploateaza potrivit reglementarilor tehnice si masurilor specifice de
aparare impotriva incendiilor, astfel incat acestea sa nu constituie surse de initiere si/sau de
propagare a incendiilor.
(2) Instalatiile prevazute la alin. (1) trebuie sa corespunda destinatiei, tipului si categoriei de
importanta a constructiei, precum si nivelului de risc de incendiu, sa aiba nivelul de protectie
corespunzator mediului in care sunt amplasate si sa respecte prevederile din normele specifice de
aparare impotriva incendiilor.
(3) Instalatiile tehnologice se pun in functiune si se exploateaza cu respectarea stricta a
instructiunilor si regulilor de utilizare, precum si a masurilor de aparare impotriva incendiilor, stabilite
de proiectanti si de producatori.
ART. 64
(1) Instalatiile de ventilare sau de climatizare, precum si cele de transport pneumatic se
proiecteaza, se realizeaza si se exploateaza astfel incat, in functionare normala, partile
componente, cum sunt echipamente, motoare, angrenaje, tubulatura, sa nu genereze surse care
pot aprinde substantele vehiculate prin acestea si sa nu faciliteze propagarea incendiului.
(2) Traseele instalatiilor de ventilare, climatizare sau transport pneumatic din constructiile cu
risc de incendiu sau explozie, precum si cele din salile aglomerate ori din incaperile cu bunuri de
mare valoare sau de importanta deosebita trebuie sa fie independente si complet separate de
traseele pentru alte spatii.
(3) Se interzice evacuarea prin aceeasi instalatie de ventilare, de climatizare sau de transport
pneumatic a substantelor care, in amestec sau prin combinatie chimica, pot produce incendii ori
explozii.
ART. 65
Constructiile, instalatiile tehnologice, precum si zonele din vecinatatea acestora, in care se pot
degaja vapori, gaze, praf sau pulberi combustibile, se prevad, conform reglementarilor specifice, cu
sisteme de detectare a emisiilor si de inhibare, inertizare sau evacuare fortata a acestora, in
vederea preintampinarii acumularii de concentratii periculoase, precum si pentru semnalizarea
situatiei create.
ART. 66
(1) Instalatiile de iluminat de siguranta trebuie sa functioneze pentru o perioada de timp
normata, in zonele specificate, la intreruperea iluminatului normal.
(2) Tipurile de instalatii de iluminat de siguranta si cazurile in care se prevad in constructii,
modul de alimentare cu energie electrica a acestora, precum si nivelurile de iluminare necesare
trebuie sa indeplineasca cerintele reglementarilor tehnice specifice.
ART. 67
Sursele de rezerva de alimentare cu energie a instalatiilor de protectie impotriva incendiilor
trebuie sa indeplineasca criteriile de performanta referitoare la furnizarea automata pe durata de
timp normata a alimentarii cu energie a acestora, la intreruperea alimentarii normale, potrivit
prevederilor reglementarilor tehnice specifice.

ART. 68
Constructiile, instalatiile tehnologice si amenajarile se protejeaza impotriva actiunii electricitatii
atmosferice cu instalatii de protectie impotriva trasnetului, conform cu reglementarile tehnice
specifice.
SECTIUNEA a 5-a
Limitarea propagarii incendiului la constructiile invecinate
ART. 69
(1) Limitarea propagarii incendiului la constructiile invecinate poate fi realizata prin:
a) limitarea efectului radiatiei flacarilor;
b) controlul initierii si propagarii focului pe suprafata exterioara a acoperisului, inclusiv a
luminatoarelor;
c) controlul patrunderii focului de la acoperis in interiorul cladirii;
d) controlul aprinderii acoperisului de la un incendiu de dedesubt.
(2) Limitarea efectelor radiatiei se asigura prin controlul urmatorilor parametri:
a) distante de siguranta normate intre constructii;
b) marimea zonelor vitrate neprotejate;
c) performanta de reactie la foc si de rezistenta la foc din interior si exterior a produselor pentru
fatade;
d) comportarea la foc a partilor vitrate sau opace ale fatadelor;
e) masuri de protectie activa.
ART. 70
Conditiile tehnice, masurile, performantele si nivelurile de performanta privind limitarea
propagarii incendiului la constructiile invecinate se precizeaza in reglementarile tehnice specifice.
SECTIUNEA a 6-a
Evacuarea utilizatorilor si securitatea fortelor de interventie
ART. 71
(1) Pentru evacuarea in conditii de siguranta a utilizatorilor in caz de incendiu, caile de
evacuare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) conformare la foc si amplasare corespunzatoare;
b) separare de alte functiuni prin elemente de separare la foc si fum;
c) asigurarea controlului fumului;
d) limitarea producerii incendiului si fumului.
(2) In functie de categoria constructiei, instalatiei sau a amenajarii si de destinatia acesteia, se
au in vedere si alte masuri specifice, cum sunt:
a) dimensionarea, realizarea, dispunerea si marcarea cailor de evacuare si a iesirilor de
evacuare corespunzator numarului de utilizatori si starii sanatatii acestora, conform prevederilor
reglementarilor tehnice;
b) prevederea instalatiilor de detectare si semnalizare a incendiului, precum si de
comunicare-avertizare;
c) prevederea instalatiilor de iluminat de siguranta, alimentate din surse corespunzatoare;
prevederea instalatiilor de semnalizare a iesirilor de urgenta;
d) prevederea de dispozitive de siguranta la usi, cum sunt blocari in pozitie deschisa,
dispozitive antipanica si altele asemenea;
e) prevederea de sisteme de orientare in caz de incendiu, cum sunt indicatoare de securitate,
marcaje fotoluminiscente si altele asemenea;
f) prevederea de instalatii de presurizare si alte sisteme de control al fumului;
g) prevederea de locuri sigure de salvare in interiorul si/sau in afara constructiei;
17

h) prevederea unor mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor pentru a fi folosite de
utilizatori sau de pompieri, cum sunt instalatiile de hidranti, coloanele uscate si altele asemenea.
ART. 72
Instalatiile de semnalizare a iesirilor de urgenta trebuie sa indice utilizatorilor traseul de
evacuare, usile de evacuare, marcarea scarilor de evacuare din cladire si marcarea usilor si
traseelor care nu servesc la evacuare.
ART. 73
Constructiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele
amenajate trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator
dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina
siguranta in exterior, la nivelul terenului ori al cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri
special amenajate.
ART. 74
Pentru accesul si evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabilitati, bolnavilor si ale altor categorii
de persoane care nu se pot evacua singure in caz de incendiu, se adopta solutii si masuri adecvate,
cu respectarea reglementarilor tehnice specifice.
ART. 75
La proiectarea si la executarea cailor de evacuare se interzice prevederea usilor care se pot
bloca in pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de
finisaje combustibile, cu exceptia celor admise prin norme, de oglinzi, praguri sau de alte elemente
care pot crea pe timpul incendiilor dificultati la evacuare, cum sunt impiedicarea, alunecarea,
contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica si altele asemenea.
ART. 76
Pentru securitatea echipelor de salvare/fortelor de interventie sunt necesare:
a) masuri pentru ca echipele de interventie si salvare sa-si desfasoare activitatea la un nivel
adecvat de securitate si sa paraseasca cladirea fara riscuri de accidente;
b) amenajari pentru accesul fortelor de interventie in cladire si incinta, pentru autospeciale si
pentru ascensoarele de pompieri;
c) masuri care sa permita ca stingerea sa fie realizata eficient in interiorul si in jurul constructiei.
ART. 77
Ascensoarele de pompieri se prevad si se realizeaza potrivit reglementarilor tehnice specifice,
asigurand accesul fortelor de interventie pe durata stabilita in planurile specifice.
ART. 78
(1) Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incintele operatorilor
economici si ale institutiilor, in zonele locuite, precum si intre localitati este obligatorie, conform
reglementarilor tehnice specifice.
(2) In locurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil dinspre
drumurile publice si dinspre drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil
in orice anotimp.
(3) Caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie.
ART. 79
Masurile, conditiile tehnice, performantele si nivelurile de performanta privind proiectarea cailor
de evacuare si acces aferente constructiilor, instalatiilor si amenajarilor se realizeaza conform
prevederilor reglementarilor tehnice specifice.
CAP. IV
Norme generale de aparare impotriva incendiilor la exploatarea constructiilor, instalatiilor si
amenajarilor
SECTIUNEA 1
Masuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea constructiilor, instalatiilor si
amenajarilor
18

ART. 80
Masurile generale de prevenire a incendiilor la exploatarea constructiilor, instalatiilor si
amenajarilor privesc:
a) controlul/supravegherea din punct de vedere al prevenirii incendiilor a activitatilor, pe timpul
desfasurarii si dupa incheierea acestora;
b) stabilirea masurilor tehnico-organizatorice in vederea reducerii riscului de incendiu ori a
consecintelor incendiilor;
c) mentinerea conditiilor realizate pentru evacuarea utilizatorilor in siguranta si pentru
securitatea echipelor de interventie in cazul izbucnirii unui incendiu;
d) intretinerea in stare operativa a mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor.
ART. 81
(1) Exploatarea sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor de orice categorie se face conform reglementarilor tehnice specifice.
(2) Exploatarea mijloacelor tehnice prevazute la alin. (1) cu defectiuni, improvizatii sau fara
protectia corespunzatoare fata de materialele sau substantele combustibile din spatiul in care sunt
utilizate este interzisa.
(3) La utilizarea mijloacelor tehnice prevazute la alin. (1) este obligatorie respectarea
instructiunilor de functionare, verificare si intretinere, precum si a masurilor specifice de aparare
impotriva incendiilor, emise si aprobate potrivit legii.
ART. 82
Pe timpul exploatarii instalatiilor aferente constructiilor si instalatiilor tehnologice prevazute la
art. 63 se interzic:
a) neasigurarea supravegherii conform instructiunilor de functionare;
b) functionarea fara sistemele, aparatele si echipamentele necesare conform instructiunilor de
functionare pentru controlul si mentinerea parametrilor privind siguranta in functionare sau inlocuirea
acestora cu altele supradimensionate;
c) intretinerea necorespunzatoare a elementelor prevazute pentru izolare termica sau electrica
ori pentru separare;
d) depasirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii sau
executarea necorespunzatoare a acestora;
e) executarea lucrarilor de intretinere si reparatii sau a unor modificari de catre personal
neautorizat.
ART. 83
(1) Mentinerea in buna stare a instalatiilor si sistemelor de captare si scurgere la pamant a
descarcarilor electrice atmosferice este obligatorie la constructii si instalatii, utilaje si echipamente
tehnologice, conform reglementarilor tehnice specifice.
(2) Utilizarea sistemelor de captare si scurgere la pamant a electricitatii statice conform
instructiunilor specifice si reglementarilor tehnice este obligatorie.
ART. 84
(1) In spatiile cu risc mare de incendiu sau de explozie se interzice accesul salariatilor si al altor
persoane fara echipament de protectie adecvat conditiilor de lucru.
(2) Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor si sculelor neprotejate corespunzator sau care
pot produce scantei prin functionare, lovire sau frecare in spatii sau in locuri cu risc de explozie este
interzisa.
ART. 85
(1) Produsele, materialele si substantele combustibile se amplaseaza la distanta de siguranta
fata de sursele de caldura ori se protejeaza astfel incat sa nu fie posibila aprinderea lor.
(2) Se interzice folosirea sobelor si a altor mijloace de incalzire defecte, cu improvizatii,
supraalimentate cu combustibili sau nesupravegheate, precum si aprinderea focului utilizandu-se
lichide inflamabile.
(3) Verificarea, repararea, izolarea termica si curatarea periodica a cosurilor de evacuare a
fumului sunt obligatorii.
ART. 86
(1) Pe timpul transportului, depozitarii si manipularii produselor sau substantelor combustibile
se tine seama de proprietatile fizico-chimice ale acestora, astfel incat la contactul dintre ele sa nu se
produca ori sa nu se propage incendiul.
(2) Produsele si substantele combustibile se transporta, se manipuleaza si se depoziteaza in
ambalaje adecvate, realizate si inscriptionate corespunzator, in vederea identificarii riscurilor de
incendiu si stabilirii procedeelor si substantelor de stingere ori de neutralizare adecvate.
(3) Dispunerea materialelor periculoase in depozit se face potrivit planului de depozitare.
(4) La elaborarea planurilor de interventie se tine seama de compatibilitatea produselor sau
substantelor combustibile cu substantele de stingere.
ART. 87
(1) Deseurile si reziduurile, scurgerile si depunerile de praf sau de pulberi combustibile se
indeparteaza ritmic prin metode si mijloace adecvate, obligatoriu la terminarea fiecarui schimb de
lucru, si se depun in locuri special destinate depozitarii sau distrugerii lor.
(2) Deseurile si reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide, cum sunt
carpe, calti, bumbac, rumegus, care contin astfel de produse, se colecteaza in cutii sau in vase
metalice ori cu captuseala metalica interioara, prevazute cu capac, amplasate in locuri fara risc de
incendiu si marcate.
(3) Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care se reutilizeaza, se depoziteaza, cu
asigurarea distantelor de siguranta fata de cladiri, instalatii, culturi agricole, suprafete impadurite si
alte materiale combustibile, in functie de natura si de proprietatile fizico-chimice ale acestora.
(4) Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care nu se reutilizeaza, se distrug conform
reglementarilor specifice.
ART. 88
(1) Materialele si substantele care prezinta pericol de autoaprindere se pastreaza in conditii
adecvate naturii lor, bine ventilate si luandu-se masuri de control si preintampinare a fenomenului de
autoincalzire.
(2) Prevenirea aparitiei fenomenului de autoaprindere se urmareste si la depozitarea furajelor
si plantelor tehnice, conform reglementarilor specifice.
(3) Amplasarea depozitelor de combustibili, furaje si plante tehnice se face la distante de
siguranta, astfel incat eventualele incendii produse la acestea sa nu pericliteze vecinatatile.
ART. 89
Toate instalatiile/conductele prin care circula substante lichide sau gaze se marcheaza prin
culori specifice de identificare a naturii substantei, respectiv pericolului acesteia, prevazute de
normele tehnice specifice.
ART. 90
(1) Tratarea sau protejarea materialelor si elementelor de constructii combustibile si/sau a
structurilor din alcatuirea constructiilor sau a instalatiilor cu substante de termoprotectie ori ignifuge
se efectueaza potrivit reglementarilor tehnice specifice.
(2) Lucrarile de termoprotectie se executa numai de catre personal atestat, conform normelor
tehnice specifice.
(3) Calitatea lucrarilor de ignifugare executate se certifica prin rapoarte de incercare emise de
laboratoare autorizate conform legii.
ART. 91
Elementele de limitare a propagarii focului, de izolare termica si de etansare la fum si la gaze
fierbinti din alcatuirea constructiilor si a instalatiilor se mentin permanent in buna stare, pentru a-si
indeplini rolul stabilit.
ART. 92
(1) In constructiile civile/publice si de productie, cantitatile de materiale si de substante
combustibile utilizate nu trebuie sa conduca la depasirea densitatii sarcinii termice stabilite prin
reglementari tehnice sau prin documentatiile tehnice de proiectare si executie.
(2) In salile aglomerate si de sport, pe stadioane sau pe alte arene sportive ori in incinte
amenajate pentru activitati cu public este interzis accesul publicului cu produse si substante
inflamabile sau cu alte mijloace care pot produce incendii sau explozii.
(3) Depozitarea si utilizarea in spatii publice a mijloacelor, produselor si substantelor prevazute
la alin. (2) este permisa numai in locurile amenajate in acest scop si cu respectarea masurilor de
20

aparare impotriva incendiilor.
ART. 93
(1) La cladiri administrative/birouri, activitatea se organizeaza astfel incat sa nu se creeze
aglomerari ale publicului, care sa ingreuneze sau chiar sa blocheze evacuarea in caz de incendiu.
(2) Pe timpul exploatarii incaperilor, compartimentelor si spatiilor aferente cladirilor
administrative trebuie luate masuri de reducere la minim posibil a riscului de incendiu prin limitarea
la strictul necesar a cantitatilor de materiale combustibile si a eventualelor surse cu potential de
aprindere a acestora.
ART. 94
(1) In salile aglomerate ori amenajarile temporare in care se desfasoara activitati cu public nu
se admite accesul unui numar de persoane mai mare decat capacitatea stabilita prin proiect.
(2) Amplasarea mobilierului in salile aglomerate se realizeaza astfel incat sa se asigure culoare
de trecere cu latimi care sa permita deplasarea publicului catre iesirile din sala.
(3) In incintele prevazute la alin. (1), scaunele sau bancile se fixeaza de pardoseala astfel incat
sa nu fie rasturnate in caz de panica si sa asigure evacuarea rapida si fara accidente a publicului.
(4) La finalizarea activitatii in sala aglomerata sau amenajarea temporara se executa un control
de verificare pentru depistarea si inlaturarea eventualelor nereguli in domeniul prevenirii incendiilor
pe timpul exploatarii.
(5) Se recomanda asigurarea unui sistem de alarmare in caz de incendiu, cu mesaj
preinregistrat.
ART. 95
(1) In perioadele caniculare sau secetoase, consiliile judetene sau locale din zonele cu risc
crescut de incendiu si, dupa caz, administratorii operatorilor economici/conducatorii institutiilor din
zonele mentionate trebuie sa elaboreze programe speciale de masuri pentru prevenirea incendiilor
specifice.
(2) Masurile speciale pe timpul secetos cuprind:
a) identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate in care creste riscul de incendiu in
conditiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate si lipsei de precipitatii;
b) interzicerea utilizarii focului deschis in zonele afectate de uscaciune avansata;
c) restrictionarea efectuarii, in anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrari care creeaza
conditii favorizante pentru producerea de incendii prin degajari de substante volatile sau
supraincalziri excesive;
d) asigurarea protejarii fata de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor si a
altor tipuri de ambalaje care contin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin
depozitare la umbra;
e) intensificarea controalelor in zonele cu culturi agricole si in locuri cu vegetatie forestiera, mai
ales cele frecventate pentru agrement;
f) asigurarea si verificarea zilnica a rezervelor de apa pentru incendiu.
(3) Masurile speciale stabilite sunt aduse la cunostinta tuturor salariatilor si, dupa caz,
populatiei.
ART. 96
Inainte de inceperea sezonului rece se iau urmatoarele masuri de prevenire:
a) controlul instalatiilor si al sistemelor de incalzire existente la operatorii economici, institutiile
publice, locuintele si gospodariile populatiei, cum sunt surse de caldura, conducte, corpuri si
elemente de incalzire, sobe, cosuri si canale de fum, si inlaturarea defectiunilor constatate,
asigurandu-se functionarea la parametrii normati;
b) protejarea contra inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa;
c) asigurarea uneltelor si accesoriilor pentru deszapezirea cailor de acces, de evacuare si de
interventie.
SECTIUNEA a 2-a
Masuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc deschis
ART. 97

(1) Utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu si pe timp de vant este interzisa;
locurile cu pericol de incendiu, in care se aplica aceasta interdictie, se stabilesc si se marcheaza de
persoanele in drept.
(2) Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis in incintele unitatilor, in zonele de agrement
si in gospodariile populatiei se face numai in locuri special amenajate, in conditii si la distante care
sa nu permita propagarea focului la constructii, depozite, culturi agricole, paduri, plantatii sau la alte
vecinatati.
(3) Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile se face
in locuri special amenajate ori pe terenuri pregatite, cu luarea masurilor ce se impun pentru
impiedicarea propagarii focului la vecinatati, asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii,
precum si stingerea jarului dupa terminarea activitatii.
(4) Arderea miristilor se face numai dupa luarea masurilor ce se impun pentru impiedicarea
propagarii focului la vecinatati, asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii.
(5) Utilizarea focului deschis nu se admite la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu
pericol de explozie: gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m fata
de materiale sau substante combustibile: lemn, hartie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fara a
fi supravegheat si asigurat prin masuri corespunzatoare.
(6) Luarea masurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul in conditii si in locuri in care se
pot produce incendii constituie o obligatie a persoanelor care raspund, potrivit legii, de cresterea,
educarea si ingrijirea copiilor.
ART. 98
(1) Reglementarea de catre administratorul operatorului economic/conducatorul institutiei sau,
dupa caz, de consiliul local a modului de executare a lucrarilor cu foc deschis presupune:
a) stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrari cu foc deschis, cum
sunt topirea bitumului, arderea deseurilor combustibile, curatarile prin ardere, precum si a
persoanelor care le supravegheaza;
b) stabilirea si marcarea locurilor cu pericol de incendiu in care este interzisa utilizarea focului
deschis;
c) nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu foc;
d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de
lucru cu foc;
e) aprobarea unor instructiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrari.
(2) Distrugerea prin ardere a unor deseuri sau reziduuri combustibile se efectueaza cu
respectarea legislatiei specifice privind protectia mediului.
ART. 99
(1) Efectuarea lucrarilor de sudare, taiere, lipire sau a altor asemenea operatiuni care prezinta
pericol de incendiu, in constructii civile (publice), pe timpul programului cu publicul, in instalatii
tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, in depozite ori in alte spatii cu pericol de aprindere a
materialelor, produselor sau substantelor combustibile este interzisa.
(2) Lucrarile prevazute la alin. (1) se pot executa in spatiile respective numai dupa ce s-au luat
masuri pentru: evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea materialelor combustibile,
golirea, spalarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spatiilor,
dotarea locurilor de munca cu mijloace de limitare si stingere a incendiilor.
(3) Lucrarile mentionate la alin. (1) si la art. 97 alin. (4) se executa numai pe baza permisului de
lucru cu foc, al carui model este prezentat in anexa nr. 4 la prezentele norme generale.
(4) In toate cazurile prevazute la alin. (1)-(3) sunt obligatorii instruirea personalului de executie,
control si supraveghere asupra masurilor de aparare impotriva incendiilor, precum si informarea
serviciului privat/voluntar pentru situatii de urgenta.
ART. 100
(1) Permisul de lucru cu foc, prevazut la art. 99 alin. (3), se intocmeste in doua exemplare,
dintre care unul se inmaneaza sefului formatiei de lucru sau persoanei care executa operatiunile cu
foc deschis, iar celalalt ramane la emitent.
(2) Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi.
(3) La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se preda de catre executant emitentului.
ART. 101
Seful sectorului de activitate, atelier, sectie, depozit, instalatie etc. in care se executa operatiuni
cu foc deschis are obligatia sa asigure masuri pentru:
a) pregatirea locului;
b) instruirea personalului;
c) controlul dupa terminarea lucrarii.
ART. 102
(1) Executantul lucrarii are obligatia de a utiliza pentru executarea lucrarilor cu foc deschis
numai echipamente si aparate in buna stare de functionare.
(2) Toate echipamentele si aparatele pentru executarea lucrarilor cu foc deschis se intretin si
se verifica in conformitate cu instructiunile furnizorului.
ART. 103
In timpul executarii lucrarii trebuie sa se asigure:
a) supravegherea permanenta a flacarii, a raspandirii si a traiectoriilor scanteilor sau
particulelor de materiale incandescente si a intensitatii fluxului de caldura;
b) strangerea si depozitarea resturilor de electrozi in vase speciale cu nisip sau cu apa;
c) inchiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena, daca durata
intreruperii executarii lucrarii depaseste 10 minute;
d) interzicerea agatarii arzatoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele
de acetilena;
e) neefectuarea de deplasari cu arzatoarele aprinse in afara zonei de lucru sau de urcari pe
scari, schele etc.;
f) evacuarea carbidului din generator, in cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai
indelungata.
ART. 104
Dupa terminarea lucrarii, seful sectorului de activitate, prevazut la art. 101, trebuie sa asigure
urmatoarele masuri:
a) verificarea locului in care s-a executat lucrarea, precum si a spatiilor adiacente si a celor
situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata daca nu s-au creat focare de incendiu:
zone incandescente, miros de ars sau degajari de fum etc.;
b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificandu-se daca starea lor este intacta, si luarea
de masuri in consecinta;
c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore si in timpul noptii, a situatiei
existente la locul in care s-a efectuat lucrarea si in imediata apropiere a acestuia;
d) depozitarea in conditii de siguranta a echipamentelor folosite la lucrare;
e) reamplasarea pe pozitiile initiale a elementelor si materialelor combustibile la cel putin 6 ore
de la terminarea lucrarii;
f) colectarea slamului de carbid in containere destinate acestui scop si depozitarea acestora
intr-un loc special amenajat.
ART. 105
(1) Folosirea flacarii: lumanari, faclii, torte si altele asemenea pe timpul spectacolelor de teatru,
opera, opereta, a festivitatilor desfasurate in restaurante sau pentru ambianta ori divertisment in
restaurante, baruri, cluburi, discoteci etc. este interzisa.
(2) Pentru durate scurte, stabilite precis, se admite folosirea flacarii in situatiile mentionate la
alin. (1), cu conditia asigurarii conditiilor de impiedicare a initierii si propagarii incendiului, dupa cum
urmeaza:
a) evitarea amplasarii in apropierea sau contactul cu materiale combustibile: decoruri, costume,
haine, perdele etc.;
b) folosirea unor suporturi incombustibile;
c) prevenirea producerii unor incendii prin rasturnare, manevrare gresita etc.;
d) stingerea obligatorie a flacarilor la terminarea evenimentului;
e) nominalizarea personalului propriu ce asigura supravegherea si interventia in caz de
incendiu;
f) asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de aparare impotriva incendiilor;
g) anuntarea, dupa caz, a serviciului profesionist, voluntar sau privat, pentru situatii de urgenta,
a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor.
(3) Pentru spectacolele de tipul mentionat la alin. (1), care au loc pe timpul unei stagiuni, se
transmite la inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean/al municipiului Bucuresti, la inceputul
stagiunii, programul spectacolelor respective.
ART. 106
(1) Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este obligatorie in
cadrul fiecarui operator economic sau al fiecarei institutii publice si se face prin dispozitie scrisa,
data de persoana cu atributii de conducere.
(2) Pentru situatiile in care o constructie sau o amenajare este folosita de mai multi utilizatori,
reglementarea fumatului se face prin dispozitie emisa de proprietarul constructiei sau al amenajarii
respective, insusita de utilizatorii in cauza.
(3) In dispozitia pentru reglementarea fumatului se mentioneaza:
a) locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe langa spatiile publice inchise, conform
legii, in care este interzis fumatul sau, dupa caz, accesul cu tigari, chibrituri sau brichete; se prevad
obligatoriu locurile cu schele, cofraje si esafodaje, realizate din materiale combustibile, precum si
lanurile de cereale in faza de coacere si zonele impadurite;
b) locurile amenajate pentru fumat;
c) persoanele desemnate sa raspunda de supravegherea respectarii reglementarii, pe locuri si
sectoare de activitate;
d) alte date si informatii necesare sa fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.
(4) Locurile in care este interzis fumatul se marcheaza conform legii.
(5) Locurile in care este permis fumatul se marcheaza cu indicatorul "LOC PENTRU FUMAT".
(6) Locurile pentru fumat stabilite in exteriorul cladirilor sunt amplasate la o distanta mai mare
de 40 m fata de locurile in care exista pericol de explozie: gaze si lichide combustibile, explozivi,
vapori inflamabili etc., 10 m fata de locurile in care exista materiale solide combustibile: lemn, textile,
hartie, carton asfaltat, bitum, si 50 m fata de culturile de cereale paioase in perioada coacerii si
recoltarii sau de zonele impadurite.
(7) Locurile stabilite pentru fumat se prevad cu:
a) scrumiere sau vase cu apa, nisip sau pamant;
b) instructiuni afisate, cuprinzand masuri de prevenire a incendiilor si reguli de comportare in
caz de incendiu;
c) mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor.
(8) Scrumierele din interiorul cladirilor se amplaseaza astfel incat sa nu fie posibila aprinderea
materialelor combustibile din apropiere, cum ar fi draperii, perdele, jaluzele.
(9) Depunerea in scrumiere a altor deseuri de materiale combustibile, cum sunt hartia, cartonul,
textilele, este interzisa.
(10) Golirea scrumierelor in cosurile de hartie sau in alte locuri in care exista materiale
combustibile este interzisa.
(11) Aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este interzisa.
SECTIUNEA a 3-a
Masuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea cailor de evacuare
ART. 107
Pentru asigurarea conditiilor de evacuare si salvare a utilizatorilor in siguranta in caz de
incendiu se adopta urmatoarele masuri:
a) intretinerea in buna stare de functionare a sistemelor de decomprimare sau de etansare la
fum si gaze fierbinti, precum si a elementelor de limitare a propagarii focului ori de izolare termica
din compunerea constructiilor si instalatiilor;
b) pastrarea cailor de evacuare libere si in stare de utilizare la parametrii la care au fost
proiectate si realizate;
c) functionarea iluminatului de siguranta si a celei de-a doua surse de energie electrica,
conform reglementarilor tehnice;
d) functionarea sistemelor de alarmare si semnalizare a incendiilor la parametrii de
performanta pentru care au fost proiectate;
e) organizarea si desfasurarea, periodic, de exercitii si aplicatii cu salariatii, in conditiile legii.
ART. 108
(1) Caile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, in refugii sau in alte locuri special
amenajate pentru evacuare, se marcheaza cu indicatoare standardizate, conform reglementarilor
tehnice specifice, astfel incat traseele acestora sa fie recunoscute cu usurinta, atat ziua cat si
noaptea, de persoanele care le utilizeaza in caz de incendiu.
(2) Se monteaza indicatoare corespunzatoare la rampele scarilor care duc la demisol sau
subsol ori la usile de acces catre alte spatii si incaperi din care evacuarea nu poate fi continuata.
ART. 109
(1) Dispozitivele care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a elementelor de
protectie a golurilor, cele de actionare a trapelor si clapetelor, precum si cele care mentin in pozitie
inchisa usile incaperilor tampon se mentin in permanenta in stare de functionare.
(2) Se interzice blocarea in pozitie deschisa a usilor caselor scarilor, a celor de pe coridoare, a
celor cu dispozitive de inchidere automata sau a altor usi care, in caz de incendiu, au rolul de a opri
patrunderea fumului, gazelor fierbinti si propagarea incendiilor pe verticala sau orizontala.
(3) Dispozitivele de la alin. (2), care asigura inchiderea automata a usilor, se verifica periodic si
se mentin in stare de functionare.
(4) Sistemul de inchidere a usilor de pe traseele de evacuare trebuie sa permita deschiderea
usoara a acestora in caz de incendiu.
ART. 110
(1) Este interzisa blocarea cailor de acces, de evacuare si de interventie cu materiale care
reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie stabilita ori care prezinta pericol de incendiu sau
explozie, precum si efectuarea unor modificari la acestea, prin care se inrautateste situatia initiala.
(2) In casele scarilor, pe coridoare sau pe alte cai de evacuare ale cladirilor se interzic
amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte, amplasarea
de masini de fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc., care ar putea impiedica evacuarea
persoanelor si bunurilor, precum si accesul personalului de interventie.

ART. 111
(1) Accesul mijloacelor si personalului pentru interventiile operative in caz de incendiu, in
vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, stingerii incendiilor si limitarii
efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat in permanenta la toate:
a) constructiile si incaperile acestora;
b) instalatiile tehnologice si anexe;
c) depozitele inchise si deschise de materii prime, semifabricate, produse finite si auxiliare;
d) mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor, precum si la punctele de comanda ale
acestora, cum sunt: centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, statii de pompare a apei,
hidranti de incendiu, stingatoare, panouri de incendiu, bazine, rezervoare si castele de apa, rampe
ale surselor de apa naturale;
e) dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu: cortine de
siguranta, sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti, clapete de pe tubulatura de ventilare
si altele asemenea;
f) tablourile de distributie si intrerupatoarele generale ale instalatiilor electrice de iluminat, de
forta si de siguranta, precum si la sursele de alimentare de rezerva care sunt destinate alimentarii
receptoarelor electrice cu rol in caz de incendiu;
g) vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate in caz de incendiu si
punctele de comanda ale acestora: gaze si lichide combustibile, benzi transportoare si altele
asemenea;
h) alte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau
transport, cisterne ori autocisterne pentru apa si altele asemenea.
(2) Persoanele fizice sau juridice care detin sau administreaza constructiile, instalatiile,
sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate sa marcheze prin indicatoare, potrivit
reglementarilor tehnice specifice, prezenta mijloacelor de la alin. (1) si sa afiseze regulile specifice care trebuie respectate.
ART. 112
(1) Intrarile in incintele unitatilor si circulatiile carosabile din interiorul acestora, prin care se
asigura accesul la cladiri si instalatii, la racordurile de alimentare cu apa, cum sunt retele, bazine,
rauri, lacuri, traversarile de cale ferata si altele asemenea, se mentin, indiferent de sezon,
practicabile, curate si libere de orice obstacole, cum ar fi: materiale, utilaje, ambalaje, zapada si
altele asemenea, care ar putea impiedica interventia operativa pentru stingerea incendiilor.
(2) In cazul in care acest lucru nu este posibil, se asigura si se marcheaza, potrivit
reglementarilor tehnice specifice, cai de acces si circulatii ocolitoare.
ART. 113
Caile de acces si de evacuare din cladiri, limitele zonelor periculoase de incendiu, explozie,
electrocutare, radiatii, locurile in care sunt amplasate utilajele si instalatiile pentru stingerea
incendiilor si orice alte instalatii care, in caz de incendiu, presupun manevre obligatorii se
marcheaza vizibil, potrivit reglementarilor tehnice specifice.
ART. 114
Platformele de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie si salvare de la inaltimi,
prevazute in imediata vecinatate a constructiilor, se marcheaza corespunzator si se mentin libere.
ART. 115
Ascensoarele de pompieri se mentin permanent in buna stare de functionare, pentru a putea fi
utilizate operativ in caz de necesitate, si se marcheaza corespunzator.
SECTIUNEA a 4-a
Masuri generale de prevenire a incendiilor in locuintele unifamiliale/multifamiliale/gospodariile
populatiei
ART. 116
In locuintele unifamiliale/multifamiliale/gospodariile populatiei se interzic:
a) utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, intrerupatoarelor, dispozitivelor de
protectie cu defectiuni sau cu improvizatii;
b) suprasolicitarea retelei electrice prin folosirea simultana a mai multor receptori;
c) nesupravegherea aparatelor electrice sub tensiune, cum sunt: fier de calcat, resou, radiator
si altele asemenea;
d) folosirea sigurantelor fuzibile supradimensionate prin inlocuirea cu lita a fuzibilului calibrat;
e) folosirea chibriturilor, lumanarilor, lampilor de iluminat cu petrol, in spatii cu pericol de
incendiu, cum sunt: depozite de furaje, grajduri, magazii, poduri si altele asemenea;
f) folosirea chibriturilor, lumanarilor, lampilor de iluminat cu petrol atat in spatii cu pericol de
explozie, respectiv in incaperi in care sunt depozitate produse petroliere, cat si in lanuri de cereale,
pajisti, in paduri si in apropierea acestora;
g) asezarea sau pastrarea buteliilor de gaze in apropierea oricaror surse de caldura ori sub
actiunea directa a razelor solare;
h) folosirea buteliilor de gaze lichefiate fara regulatori de presiune, cu garnituri deteriorate ori
cu furtunuri de cauciuc fisurate sau largite la capete;
i) folosirea flacarii pentru verificarea etanseitatii buteliei, garniturilor, regulatorilor de presiune
sau a furtunului/conductei de gaz; verificarea se face numai cu emulsie de apa cu sapun;
j) incalzirea cu flacara a buteliilor ori folosirea acestora in pozitie culcata, rasturnata sau
inclinata;
k) transvazarea gazului din butelie in orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate;
l) pastrarea surselor de foc, cum sunt chibrituri, brichete, lumanari, lampi cu gaz si altele
asemenea, in locuri in care au acces copiii;
m) nesupravegherea copiilor, precum si blocarea lor in casa cu lumanari aprinse, sobe, plite
si/sau aparate electrice aflate in functiune.
n) depozitarea de materiale combustibile sau inflamabile, cum sunt butelii, bidoane cu produse
petroliere si altele asemenea, in podurile cladirilor;
o) folosirea afumatoarelor improvizate ori amplasarea acestora in magazii, poduri, remize, sub soproane sau langa materiale combustibile; afumatorile se confectioneaza din zidarii de caramida si
materiale incombustibile si se amplaseaza independent de celelalte constructii din gospodarie.
ART. 117
In locuinte de tip unifamilial sau in apartamentele blocurilor de locuit, carburantii sau alte lichide
inflamabile pentru uz casnic se pastreaza numai in ambalaje metalice special destinate, inchise
ermetic, in locuri protejate si fara a se depasi 25 l.
ART. 118
Masurile de prevenire a incendiilor privind instalatiile electrice, de incalzire, de gaze/GPL,
fumatul, depozitarea, utilizarea focului deschis, colectarea deseurilor, precum si cele impotriva
descarcarilor electrice atmosferice/electricitatii statice se aplica si in locuintele
unifamiliale/multifamiliale/gospodariile populatiei.
ART. 119
Pentru asigurarea interventiei in caz de incendiu se recomanda amplasarea in bucatarii a unui
stingator sau a unei paturi de incendiu.
SECTIUNEA a 5-a
Masuri generale de prevenire a incendiilor in spatii destinate persoanelor cu
dizabilitati/solicitantilor de azil
ART. 120
(1) In spatiile destinate persoanelor cu dizabilitati se interzice:
a) fumatul;
b) utilizarea lumanarilor, chibriturilor, lampilor cu gaz sau a altor surse cu flacara;
c) utilizarea pentru incalzire a resourilor si radiatoarelor electrice.
(2) Nu este permis accesul persoanelor cu dizabilitati in zonele de lucru cu foc.
ART. 121
Pentru evacuarea in conditii eficiente si sigure se asigura:
a) un sistem de alarmare in caz de incendiu, adecvat utilizatorilor;
b) un telefon cu legatura directa la serviciul public voluntar sau privat pentru situatii de
urgenta/serviciul profesionist pentru situatii de urgenta cel mai apropiat;
c) marcarea usilor camerelor cu culori, dupa cum urmeaza:
1. rosu - persoane care nu se pot evacua singure;
2. galben - persoane care necesita sprijin la evacuare;
3. verde - persoane care se evacueaza singure;
d) marcarea directiei de evacuare pentru spatiile in care se afla persoane cu deficiente de
vedere prin pictograma corespunzatoare in relief, amplasata pe perete la o distanta de circa 120 cm
fata de sol;
e) organizarea de exercitii speciale de evacuare pentru persoanele cu deficiente psihice.
ART. 122
In centrele de cazare si primire a solicitantilor de azil, aflate in subordinea Oficiului National
pentru Refugiati, se asigura afisarea de instructiuni de prevenire a incendiilor si de comportament in
caz de incendiu intr-o limba de circulatie internationala si se verifica intelegerea lor corecta de catre
acestia.
CAP. V
Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor
ART. 123
(1) Echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor si a amenajarilor cu instalatii de protectie
impotriva incendiilor si cu alte mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor, stabilirea
categoriilor, tipurilor si parametrilor specifici, precum si dimensionarea si amplasarea acestora se
asigura conform reglementarilor tehnice si normelor specifice de aparare impotriva incendiilor.

(2) Mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor trebuie sa indeplineasca si sa asigure
criteriile si nivelurile de performanta prevazute de reglementarile tehnice aplicabile si de specificatiile
tehnice de referinta.
ART. 124
Categoriile principale de mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor sunt prezentate in
anexa nr. 5, potrivit rolului pe care il au in asigurarea protectiei constructiilor, instalatiilor tehnologice,
amenajarilor si a utilizatorilor la actiunea incendiului.
ART. 125
Dotarea operatorilor economici si a institutiilor cu mijloace tehnice de aparare impotriva
incendiilor se face pe baza normelor specifice de aparare impotriva incendiilor si reglementarilor
tehnice.
ART. 126
Pentru tipurile de constructii, instalatii tehnologice si amenajari care nu se incadreaza in
prevederile reglementarilor tehnice si ale normelor specifice se recomanda verificarea necesitatii si
oportunitatii echiparii si dotarii acestora cu anumite tipuri de mijloace tehnice de aparare impotriva
incendiilor, prin utilizarea unor metode de analiza sau prin elaborarea unui scenariu de securitate la
incendiu.
ART. 127
Proiectantii si beneficiarii au obligatia de a include in documentatie, respectiv de a utiliza numai
mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor cu marcaj CE, certificate sau agrementate,
conform legii.
ART. 128
(1) Producatorii, furnizorii, proiectantii si executantii de mijloace tehnice de aparare impotriva
incendiilor trebuie sa puna la dispozitia beneficiarului urmatoarele:
a) documentele necesare conform legii pentru introducerea pe piata, dupa caz, a certificatului
EC si a declaratiei de conformitate, a certificatului de conformitate al produsului, a agrementului
tehnic;
b) documentatia tehnica aferenta, conform standardului de referinta;
c) schema sinoptica a sistemului/instalatiei, schemele bloc si de racordare si softul necesar;
d) instructiuni de utilizare si pentru controlul starii de functionare;
e) masuri care se adopta in caz de nefunctionare.
(2) Documentele de la alin. (1) lit. a) si b) se pun la dispozitie de producatori, furnizori si
utilizatori, la cerere, organului de control pentru supravegherea pietei.
ART. 129
Montarea, exploatarea si mentenanta mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor se
fac in conformitate cu reglementarile tehnice specifice, cu instructiunile de montaj, utilizare,
verificare si intretinere ale producatorilor si cu standardele europene de referinta, astfel incat sa li se
asigure permanent performantele normate.
ART. 130
La stabilirea tipurilor de instalatii de protectie impotriva incendiilor si a altor mijloace tehnice de
aparare impotriva incendiilor cu care se echipeaza constructiile, instalatiile si amenajarile se au in
vedere urmatoarele criterii:
a) conditiile si cerintele tehnice precizate in reglementarile tehnice specifice;
b) posibilitatile de actionare in spatii inchise, in subsoluri, la inaltime sau in medii cu nocivitate
marita;
c) caracteristicile si performantele mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor;
d) compatibilitatea substantelor de stingere cu clasele de incendiu si cu alte substante de
stingere utilizate simultan sau succesiv;
e) influenta substantelor de stingere asupra utilizatorilor, elementelor de constructie ale cladirii
si mediului.
ART. 131
(1) Tipul si numarul de stingatoare cu care se doteaza constructiile se stabilesc potrivit
reglementarilor tehnice ori normelor specifice de aparare impotriva incendiilor.
(2) Numarul orientativ de stingatoare pentru dotarea categoriilor de constructii pentru care nu
28

exista prevederi in reglementarile tehnice specifice este prezentat in anexa nr. 6.
ART. 132
Mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor, cu care sunt echipate si dotate constructiile,
instalatiile si amenajarile, se amplaseaza si/sau se depoziteaza, conform documentatiilor tehnice de
executie si reglementarilor specifice, in locuri ferite de intemperii, agenti corozivi, efecte negative ale
temperaturii etc. ori se protejeaza corespunzator mediilor in care se utilizeaza.
ART. 133
La amplasarea mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor, care sunt utilizate de
personalul de pe locurile de munca si/sau de fortele de interventie, in caz de incendiu, se au in
vedere si urmatoarele cerinte:
a) locurile de amplasare sa fie vizibile, usor accesibile si la distante optime fata de focarele cele
mai probabile;
b) inaltimea de montare sa fie accesibila;
c) sa fie bine fixate si sa nu impiedice evacuarea persoanelor in caz de incendiu.
ART. 134
(1) Mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor se marcheaza in conformitate cu
prevederile reglementarilor tehnice si ale standardelor specifice.
(2) Pe timpul exploatarii se asigura vizibilitatea si lizibilitatea marcajelor.
ART. 135
Mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor, cu care se echipeaza si se doteaza
constructiile, instalatiile tehnologice si amenajarile, se intretin permanent in stare de functionare, cu
asigurarea fiabilitatii si eficientei necesare, conform reglementarilor tehnice specifice.
ART. 136
Instalatiile de detectare si semnalizare a incendiului, de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti
si de presurizare pentru controlul fumului trebuie sa indeplineasca criteriile de performanta privind
mentinerea functionarii pe o durata minima normata, in cazul intreruperii sursei principale de
alimentare cu energie.
ART. 137
Retelele interioare si exterioare de alimentare cu apa a instalatiilor de stingere a incendiilor si
rezervele de apa de incendiu trebuie sa asigure alimentarea corespunzatoare a acestora, cu
debitele si presiunile necesare si pe durata de timp normata, potrivit prevederilor reglementarilor
tehnice specifice.
ART. 138
Dotarea operatorilor economici, a institutiilor si localitatilor cu autospeciale si cu alte mijloace
mobile de interventie la incendii se face pe baza reglementarilor si a normelor specifice de aparare
impotriva incendiilor, respectandu-se criteriile minime de performanta privind organizarea si
functionarea serviciilor publice, voluntare si private pentru situatii de urgenta.
ART. 139
(1) Proprietarii/utilizatorii constructiilor, instalatiilor tehnologice si amenajarilor trebuie sa
execute periodic controlul starii de functionare a mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor,
cu care acestea sunt echipate si dotate, prin personal anume desemnat si instruit in acest scop.
(2) Scoaterea din functiune a mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor fara luarea
unor masuri alternative de aparare impotriva incendiilor ori neasigurarea parametrilor necesari
functionarii acestora in conditii de eficienta este strict interzisa.
(3) Controlul starii de functionare a mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor se
executa conform prevederilor cuprinse in reglementarile tehnice, normele specifice de aparare
impotriva incendiilor, precum si in instructiunile tehnice elaborate de proiectanti si/sau de
producatori/furnizori.
ART. 140
(1) Persoanele fizice si juridice care efectueaza proiectarea, montarea, verificarea, intretinerea
si repararea mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor trebuie sa fie atestate in acest sens,
in conditiile legii.
(2) Periodicitatea lucrarilor prevazute la alin. (1) se stabileste conform normelor specifice de
aparare impotriva incendiilor, reglementarilor tehnice de exploatare si precizarilor
producatorilor/furnizorilor acestor mijloace tehnice.

(3) Pe perioadele de oprire a functionarii sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de
semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, pentru executarea
lucrarilor de intretinere si reparare ori in caz de opriri accidentale, proprietarii/utilizatorii trebuie sa
asigure masuri tehnice si organizatorice alternative pentru evitarea producerii unor eventuale
incendii, precum si de actiune in caz de necesitate.
(4) Substantele speciale pentru stingerea incendiilor se supun verificarilor periodice privind
mentinerea calitatilor in timp, conform reglementarilor specifice si precizarilor
producatorului/furnizorului.
ART. 141
(1) Exploatarea, intretinerea, reviziile si reparatiile la autospeciale, utilaje si celelalte mijloace
mobile de interventie la incendii se executa conform normelor tehnice emise de Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta.
(2) Reparatiile la mijloacele tehnice precizate la alin. (1) se planifica si se realizeaza la termene
cat mai scurte, asigurandu-se, in perioada scoaterii din interventie a acestora, masuri alternative de
aparare impotriva incendiilor.
ART. 142
(1) Proprietarul/utilizatorul constructiilor, instalatiilor tehnologice si amenajarilor trebuie sa
asigure existenta unui registru de control al instalatiilor de semnalizare, alarmare, alertare, limitare si
stingere a incendiilor, in care se consemneaza toate datele relevante privind:
a) executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de verificare, intretinere si
reparatii;
b) executarea de modificari, extinderi, reabilitari, modernizari etc.;
c) producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, intreruperi, declansari
intempestive etc., cu mentionarea cauzelor care le-au determinat.
(2) Datele consemnate trebuie sa indice cu claritate ziua, luna, anul, ora si locul producerii
evenimentului.
(3) Modelul registrului de control este prezentat in anexa nr. 7 la prezentul ordin.
ART. 143
Pe toata durata de folosire a mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor, administratorii
operatorilor economici/conducatorii institutiilor publice au obligatia sa demonstreze organelor de
control respectarea prevederilor prezentelor norme generale, conform legii.
CAP. VI
Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de actiune in caz de incendiu
ART. 144
(1) Exercitiile privind modul de interventie in caz de incendiu constituie formele de baza prin
care se verifica stadiul si capacitatea de actiune a personalului de la locul de munca.
(2) Exercitiile si aplicatiile vizeaza modul in care se executa:
a) alarmarea;
b) evacuarea;
c) stingerea incendiului.
ART. 145
Exercitiile de interventie se efectueaza:
a) planificat, pe baza de grafic, astfel incat la acestea sa participe esalonat toti salariatii cu
atributii de interventie de la locurile de munca;
b) inopinat, de catre administrator/conducator, autoritatile de control sau de alti factori de
decizie;
c) planificat, pe baza de grafic, cu personalul serviciului privat pentru situatii de urgenta.
ART. 146
(1) Evidenta aplicatiilor si exercitiilor efectuate se tine intr-un registru special.
(2) Registrul are continutul conform modelului prezentat in anexa nr. 8 la prezentul ordin.
ART. 147

Fiecare exercitiu de interventie se finalizeaza printr-un raport, in care se fac referiri cel putin la:
a) obiectivele si scopul exercitiului;
b) mentiuni privind cunoasterea si capacitatea de punere in aplicare a sarcinilor ce revin
personalului de la locul de munca in caz de incendiu;
c) indeplinirea anumitor bareme de timp stabilite si a timpilor operativi de interventie;
d) mentiuni privind alarmarea (alertarea) personalului;
e) aprecieri privind functionarea mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor;
f) desfasurarea activitatii de salvare si evacuare a persoanelor si a materialelor periculoase;
g) propunerea de masuri privind imbunatatirea activitatii respective.
CAP. VII
Controlul respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor
ART. 148
Personalul autoritatilor publice, care, potrivit competentelor si prevederilor legale, executa
controale in domeniul apararii impotriva incendiilor, este:
a) personalul desemnat din Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si din
inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti;
b) cadrele tehnice sau personalul de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor din structura ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale;
c) cadrele tehnice sau personalul de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor din structura autoritatilor administratiei publice locale.
ART. 149
(1) Controlul propriu al respectarii normelor, dispozitiilor si masurilor de aparare impotriva
incendiilor se efectueaza de:
a) structurile cu atributii de aparare impotriva incendiilor, constituite in cadrul operatorului
economic/institutiei/localitatii pe baza unui grafic anual, trimestrial, lunar, zilnic;
b) personalul din componenta preventiva a serviciilor publice, voluntare si private;
c) sefii locurilor de munca respective, zilnic sau pe schimb, dupa caz.
(2) Controlul efectuat de structurile stabilite la alin (1) lit. a) se finalizeaza prin documente
scrise, in care se consemneaza:
a) constructiile si instalatiile care au fost cuprinse in control;
b) constatarile rezultate din teren;
c) propuneri de masuri si actiuni de inlaturare a deficientelor si de imbunatatire a activitatii.
(3) Trimestrial, structurile enumerate la alin. (1) lit. a) efectueaza un control de verificare privind
respectarea obligatiilor contractuale din domeniul apararii impotriva incendiilor si a normelor
specifice de aparare impotriva incendiilor la persoanele fizice/juridice care desfasoara activitati in
perimetrul operatorului economic/institutiei/ localitatii.
(4) Constatarile, masurile si deciziile adoptate in urma controalelor se aduc la cunostinta, prin
documente scrise, tuturor persoanelor implicate.
ART. 150
In baza concluziilor rezultate din controalele autoritatii de stat sau din controalele proprii,
administratorul operatorului economic, conducatorul institutiei sau, dupa caz, primarul este obligat
sa ia masuri imediate de remediere a tuturor neregulilor constatate in domeniul apararii impotriva
incendiilor.
ART. 151
(1) Activitatea de aparare impotriva incendiilor desfasurata de operatorul economic, institutie
sau organul administratiei publice centrale sau locale se analizeaza, conform legii, semestrial sau
anual, precum si cu prilejul finalizarii controalelor si dupa producerea unor incendii.
(2) Analiza prevazuta la alin. (1) se desfasoara pe baza de raport sau informare
intocmit/intocmita de structura care are atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor.
ART. 152

(1) Raportul de analiza contine urmatoarele:
a) implementarea noilor prevederi legale;
b) stadiul indeplinirii masurilor stabilite;
c) deficientele care se manifesta in domeniul apararii impotriva incendiilor;
d) concluzii din activitatea de instruire si pregatire a personalului;
e) relatiile cu tertii privind apararea impotriva incendiilor;
f) asigurarea dotarii, calitatea si functionarea mijloacelor tehnice de aparare impotriva
incendiilor;
g) eficienta activitatilor desfasurate de structurile cu atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor;
h) propuneri de masuri pentru imbunatatirea activitatii.
(2) Aspectele discutate pe timpul analizei se consemneaza intr-un proces-verbal, iar deciziile
care se iau se aproba printr-o hotarare care se aduce la cunostinta persoanelor interesate.
ART. 153
La analiza participa in mod obligatoriu, dupa caz, presedintele consiliului judetean, primarul,
administratorul operatorului economic, conducatorul institutiei publice, precum si sefii structurilor cu
atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, sefii sectoarelor de activitate la care sunt facute
mentiuni in raport si proprietarii constructiilor, in situatia utilizarii unei cladiri sau incinte de catre mai
multi operatori economici.
CAP. VIII
Dispozitii finale
ART. 154
Prezentele norme generale se completeaza cu dispozitii generale pentru categorii de
constructii si de activitati, emise de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate prin
ordin al ministrului administratiei si internelor.
ART. 155
(1) Pe baza prezentelor norme generale, ministerele si celelalte organe ale administratiei
publice centrale emit norme si reglementari tehnice de aparare impotriva incendiilor, specifice
domeniilor de competenta ale acestora, iar organele administratiei publice locale instituie reguli si
masuri specifice in domeniul apararii impotriva incendiilor, potrivit competentelor si obligatiilor legale.
(2) Reglementarile prevazute la alin. (1) sunt obligatorii pentru domeniul de activitate specific,
respectiv pentru unitatea administrativ-teritoriala.
ART. 156
Incalcarea dispozitiilor prezentelor norme generale atrage raspunderea disciplinara,
contraventionala, materiala, civila sau penala, dupa caz.
ART. 157
Anexele nr. 1-8 fac parte integranta din prezentele norme generale.
ANEXA 1
la normele generale
Operatorul economic/institutia
ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR
Locul de munca .....................
| I. - Prevenirea incendiilor
|
| 1. Materiale combustibile si inflamabile (de exemplu, produse finite din
|
| lemn, lacuri, solventi etc.)

|
| 2. Surse de aprindere posibile (de natura electrica, termica,
autoaprindere |
| etc.)
|
| 3. Echipamente si mijloace de lucru (de exemplu, motoare electrice,
|
| instalatii de ventilatie, scule si dispozitive etc.)
|
| 4. Masuri generale (de exemplu, interzicerea focului deschis,
interzicerea |
| fumatului, colectarea deseurilor etc.)
|
| 5. Masuri specifice (de exemplu, asigurarea functionarii sistemului de
|
| mentinere constanta a temperaturii, de evacuare a gazelor, utilizarea
doar|
| a sculelor care nu produc scantei etc.)
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| II. - Organizarea primei interventii de stingere a incendiilor
|
| 1. Mijloace de alarmare/alertare (telefon/numar serviciu profesionist
pentru |
| situatii de urgenta ................... dispecerat/sef tura
........... |
| buton de alarmare amplasat la ...................................
etc.) |
| 2. Instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor (de
|
| exemplu, sprinklere, usi rezistente la foc, trape)
|
| 3. Mijloace de protectie a salariatilor (de exemplu, aparate de
respiratie) |
| 4. Personalul care asigura prima interventie:
|
| - stingatoare .............................................
|
| - hidranti interiori ...........................................
|
| - tablou electric ..............................................
|
| - declansare/oprire instalatiile ................................
|
| 5. Personalul care asigura evacuarea persoanelor/bunurilor ...........
|
Intocmit
......................
(numele si prenumele)
......................
Semnatura
ANEXA 2
la normele generale

PLANUL DE EVACUARE
a persoanelor/bunurilor
| 1. Date de identificare:
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Denumirea operatorului economic/institutiei
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Sediul, numar de telefon, fax, e-mail
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Profilul de activitate
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 2. - Planul general al operatorului economic/institutiei (la scara),
|
| pe care se marcheaza:
|

|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Amplasarea cladirilor si a depozitelor in incinta, precizandu-se:
|
| - numarul de niveluri (subterane si supraterane);
|
| - numarul maxim de persoane care poate fi la un moment dat in cladire;
|
| - tipul de bunuri si cantitatea ce pot fi la un moment dat in
|
| cladire/depozit;
|
| - lista cu substante periculoase/caracteristici conform fisei de pericol
|
| pentru fiecare categorie de substanta
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Caile de acces, evacuare si de interventie din incinta si cele adiacente
|
| acesteia
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Locul/locurile de adunare a persoanelor in caz de incendiu
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Locul/locurile de evacuare a bunurilor in caz de incendiu
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 3. - Conceptia de organizare a evacuarii persoanelor/bunurilor

|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Mijloacele prin care se realizeaza anuntarea (alertarea) persoanelor ce
|
| raspund de executarea si dirijarea evacuarii in caz de incendiu
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Nominalizarea persoanelor care au atributii in ceea ce priveste
evacuarea |
| persoanelor/bunurilor pentru fiecare nivel in parte
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Nominalizarea persoanelor care se ocupa de intocmirea listelor celor
prezenti|
| la locul de adunare amenajat si marcat corespunzator
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Ordinea in care urmeaza sa se faca evacuarea persoanelor si a bunurilor,
in |
| functie de valoarea lor si de vulnerabilitatea la incendiu
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| In cazul substantelor periculoase se vor face precizari cu privire la
masuri |
| ce trebuie adoptate la evacuarea acestora
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 4. - Organizarea evacuarii persoanelor/bunurilor pe niveluri
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Se intocmeste, pentru fiecare nivel la care se afla persoane sau bunuri
|
| necesar a fi evacuate, schita nivelului, pe care se specifica numarul
|
| nivelului si numarul maxim al persoanelor ce pot fi la un moment dat pe
|
| nivel si se marcheaza prin simbolurile corespunzatoare caile de
evacuare, |
| incaperile/locurile in care se afla persoane/substante periculoase sau
|
| bunuri de evacuat
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Se nominalizeaza persoana/persoanele care are/au atributii pentru
evacuarea |
| persoanelor/bunurilor
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Se stabilesc traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe cat
posibil, |
| urmarindu-se ca evacuarea persoanelor sa se faca pe alte cai decat cele
|

| destinate evacuarii materialelor si astfel stabilite incat sa nu
ingreuneze |
| interventia pompierilor la stingere;
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Masurile de siguranta care trebuie luate la efectuarea evacuarii
persoanelor |
| si a materialelor care prezinta pericol deosebit (explozivi, recipiente
|
| pentru gaze sau lichide sub presiune) ori a materialelor cu deosebita
|
| valoare sau care se deterioreaza usor sub efectele temperaturii (aparate
de |
| precizie etc.);
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Numarul si locul in care se afla mijloacele de iluminat mobile, de
transport,|
| precum si alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuarii.
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Instructiuni de urmat in caz de incendiu
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Locul/locurile de adunare a persoanelor de pe nivelul respectiv
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Locul/locurile de evacuare a bunurilor in caz de incendiu
|
ANEXA 3
la normele generale
PLANUL DE INTERVENTIE
- structura-cadru -
| 1. Datele de identificare:
|
| - denumirea operatorului economic sau a institutiei;
|
| - adresa, numar de telefon, fax, e-mail;
|
| - profilul de activitate.
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 2. Planul general al unitatii (la scara), pe care se marcheaza:
|
| - amplasarea cladirilor, instalatiilor tehnologice si a depozitelor in
|

| incinta;
|
| - caile de acces si de interventie din incinta si cele adiacente
acesteia; |
| - retelele si sursele proprii de alimentare cu apa;
|
| - rezervele de agenti de stingere si de mijloace de protectie a
personalului |
| de interventie;
|
| - retelele si racordurile de alimentare cu energie electrica, agent
termic, |
| gaze si alte fluide combustibile;
|
| - retelele de canalizare;
|
| - vecinatatile.
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 3. Conceptia de organizare si de desfasurare a interventiei in caz de
|
| incendiu:
|
| - concluzii privind interventia, rezultate din scenariul de securitate
la |
| incendiu sau din evaluarea capacitatii de aparare impotriva
incendiilor; |
| - particularitati tactice de interventie pentru:
|
| * evacuarea utilizatorilor (persoane si, dupa caz, animale sau bunuri),
|
| acordarea primului ajutor si protejarea bunurilor periclitate;
|
| * localizarea si lichidarea incendiilor;
|
| * protectia personalului de interventie;
|
| * protectia vecinatatilor;
|
| * inlaturarea efectelor negative majore produse de incendiu.
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 4. Forte de interventie in caz de incendiu:
|
| - serviciul privat pentru situatii de urgenta (dotare, incadrare);
|
| - servicii publice voluntare pentru situatii de urgenta cu care se
|
| coopereaza (categoria, localitatea, distanta, itinerarul de deplasare,
|
| telefonul sau alte mijloace de alarmare si alertare);
|
| - subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distanta,
|
| itinerarul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare si
|
| alertare);
|
| - alte forte cu care se coopereaza si modul de anuntare (de exemplu,

|
| ambulanta);
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 5. Surse de alimentare cu apa in caz de incendiu, exterioare unitatii:
|
| - retele de alimentare cu apa:
|
| * debite;
|
| * presiuni;
|
| * amplasarea hidrantilor exteriori si stabilirea distantelor fata de
|
| incinta unitatii;
|
| - alte surse artificiale sau naturale de apa:
|
| * felul si capacitatea acestora;
|
| * platforme (puncte) de alimentare si distantele fata de unitate.
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 6. Planul fiecarei constructii, instalatii tehnologice sau platforme de
|
| depozitare (la scara), pe care se marcheaza ori se inscriu date
privind: |
| - destinatia spatiilor (incaperilor);
|
| - suprafata construita si aria desfasurata;
|
| - regimul de inaltime (numarul de niveluri);
|
| - numarul de persoane care utilizeaza constructia, pe niveluri si pe
total; |
| - caile interioare de acces, evacuare si de interventie;
|
| - natura materialelor si a elementelor de constructii;
|
| - nivelurile criteriilor de performanta privind securitatea la incendiu
|
| asigurate;
|
| - instalatiile utilitare aferente;
|
| - instalatiile, sistemele, dispozitivele si aparatele de prevenire si
|
| stingere a incendiilor cu care este echipata;
|
| - dispozitivul de interventie in caz de incendiu.
|
NOTA:
In cazul operatorilor economici si al institutiilor avand numai constructii, instalatii tehnologice
sau platforme de depozitare cu risc mic de incendiu si care nu se incadreaza in categoriile de cladiri
inalte si foarte inalte, fara sali aglomerate ori cu aglomerari de persoane si fara depozite de mari
valori, nu este obligatorie intocmirea planurilor detaliate prevazute la pct. 6 din structura-cadru. In
aceste situatii, in conturul constructiilor, instalatiilor tehnologice si al platformelor de depozitare,marcate in planul general al incintei unitatii (pct. 2) ori intr-un tabel separat, se inscriu suplimentar:
destinatia, suprafata, numarul de niveluri, rezistenta la foc si, dupa caz, categoriile pericolului de
incendiu.
Un exemplar al planului de interventie avizat se pune la dispozitie inspectoratului pentru situatii
de urgenta judetean/al municipiului Bucuresti pentru efectuarea recunoasterilor si a studiilor tactice
si pentru punerea acestora in aplicare cu prilejul exercitiilor, aplicatiilor tactice de interventie, precum
si in situatiile de urgenta.
ANEXA 4
la normele generale
Unitatea emitenta
PERMIS DE LUCRU CU FOC
Nr. ..... din .....
| Se elibereaza prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului
.........,|
| ajutat de doamna/domnul ..................................., care
urmeaza sa |
| execute ............................, folosind
.......................... |
| la (in) ............... . Lucrarile incep la data de ...................
|
| ora ........, si se incheie la data de .................. ora ........ .
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Premergator, pe timpul si la terminarea lucrarilor cu foc se vor lua
|
| urmatoarele masuri:
|
| 1. Indepartarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de
|
| executare a lucrarilor si din apropierea acesteia, pe o raza de .......
|
| metri, astfel:
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 2. Golirea, izolarea, spalarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau
|
| instalatiilor, prin:
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
39

-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 3. Ventilarea spatiilor in care se executa lucrarile se realizeaza
astfel: |
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 4. Verificarea zonei de lucru si a vecinatatilor acesteia, inlaturarea
|
| surselor de aprindere si a conditiilor care favorizeaza producerea
|
| incendiilor si a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din
zona. |
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 5. Inceperea lucrarilor cu foc s-a facut in baza buletinului de analiza
|
| nr. ................ din .........................., eliberat de
|
| .......................... (acolo unde este cazul)
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 6. Respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor, specifice
|
| tehnologiei de lucru:
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 7. In zona de lucru se asigura urmatoarele mijloace de stingere a
|
| incendiilor:
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|

|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 8. Lucrarile cu foc deschis nu se executa daca sunt conditii de vant
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 9. Pe timpul lucrarilor se asigura supravegherea acestora de catre
|
| doamna/domnul ..........................................
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 10. Seful serviciului public voluntar/privat pentru situatii de urgenta
|
| este anuntat despre inceperea, intreruperea si incheierea lucrarii.
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 11. Controlul masurilor de aparare impotriva incendiilor se asigura de
|
| catre doamna/domnul .......................................
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 12. Supravegherea lucrarilor cu foc se asigura de catre doamna/domnul
|
| .....................................................................
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunta la
..................., |
| prin ..............................................
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 14. Alte masuri specifice de aparare impotriva incendiului
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|

|-------------------------------------------------------------------------
-----|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| 15. Personalul de executie, control si supraveghere a fost instruitasupra |
| masurilor de aparare impotriva incendiului.
|
|-------------------------------------------------------------------------
-----|
| Responsabili | Numele si prenumele |
Semnatura|
|---------------------------------------------|---------------------|-----
-----|
|Emitentul | |
|
|---------------------------------------------|---------------------|-----
-----|
|Seful sectorului in care se executa lucrarile| |
|
|---------------------------------------------|---------------------|-----
-----|
|Executantii lucrarilor cu foc | |
|
|---------------------------------------------|---------------------|-----
-----|
|Serviciul public voluntar/privat pentru | |
|
|situatii de urgenta | |
|
ANEXA 5
la normele generale
MIJLOACE TEHNICE
de aparare impotriva incendiilor
- Categorii principale -
1. Pentru echiparea constructiilor, a instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate:
a) instalatii de protectie impotriva incendiilor;
b) stingatoare si alte aparate de stins incendii;
c) utilaje, unelte si alte mijloace de interventie.
2. Pentru dotarea serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situatii de urgenta:
a) autospeciale pentru stingerea incendiilor;
b) autospeciale auxiliare de interventie;
c) nave pentru stingerea incendiilor;
d) trenuri pentru stingerea incendiilor;
e) aeronave de interventie la incendii;
f) motopompe si alte utilaje;
g) ambulante si autosanitare.
3. Pentru intreruperea procesului de ardere a materialelor si substantelor combustibile sau
pentru protectia celor din apropierea focarului:
a) produse de stingere;
b) agenti neutralizatori, speciali.
4. Pentru protectia personalului de interventie:
a) echipament de protectie la temperatura, socuri mecanice si la umiditate;
42

b) mijloace de protectie a cailor respiratorii;
c) accesorii de siguranta;
d) accesorii de protectie la electrocutare;
e) mijloace de iluminat;
f) aparatura de comunicatii;
g) echipament, aparatura, vaccinuri si instrumentar de protectie speciala impotriva efectelor
agentilor chimici, radioactivi sau biologici;
h) aparatura de detectare a concentratiilor explozive sau a prezentei unor substante nocive.
ANEXA 6
la normele generale
NUMAR ORIENTATIV
de stingatoare portative pentru unele categorii de constructii
| Categorii de constructii |Numar
minim de|
|
|stingatoare*)/|
| |suprafata
|
|
|desfasurata |
|---------------------------------------------------------------|---------
-----|
|1. Cladiri administrative: |
|
|- sedii ale administratiei publice centrale si locale; |1
buc./300 mp |
|- sedii de fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii, |
|
| agentii si altele asemenea; |
|
|- sedii de birouri. |
|
|---------------------------------------------------------------|---------
-----|
|2. Cladiri comerciale: |
|
|- comert alimentar si nealimentar; |1
buc./200 mp |
|- magazine generale; |
|
|- alimentatie publica (restaurante, braserii si altele |
|
| asemenea); |
|
|- spatii si incaperi destinate serviciilor. |
|
|---------------------------------------------------------------|---------
-----|
|3. Cladiri de locuit (cu caracter de recomandare): |
|
|- blocuri; | 1
buc./ |

|- locuinte unifamiliale. | nivel/
|
| |
apartament |
|---------------------------------------------------------------|---------
-----|
|4. Cladiri civile cu functiuni mixte (comert, birouri, |
|
| reuniuni) |1
buc./300 mp |
|---------------------------------------------------------------|---------
-----|
|5. Alte amenajari: |
|
|- circuri mobile; |1
buc./150 mp |
|- scene si tribune amenajate provizoriu in aer liber (pentru |
|
| spectacole, mitinguri, competitii sportive etc.); |
|
|- studiouri de radio, televiziune, indeosebi cu public. |
|
*) Performanta de stingere echivalenta cu focarele 21 A si 113 B,
conform
standardului european de referinta.
NOTA:
Tipul si numarul de stingatoare se stabilesc de proiectant si, pentru constructiile existente, prin
scenariile de incendiu sau de persoana cu atributii specifice, in functie de nivelul de risc de incendiu,
tipul si cantitatea de material sau substanta combustibila/volumul de lichid combustibil din spatiul ce
trebuie protejat.
ANEXA 7
la normele generale
REGISTRU DE CONTROL
pentru instalatiile de detectare, semnalizare, alarmare,
alertare, limitare si stingere a incendiilor
| Nr. crt. (fisa) .................... |
|Denumirea instalatiei
|
|-------------------------------------------------------------------------
---|
|Producator/importator/furnizor
|
|-------------------------------------------------------------------------
---|
|Caracteristici principale (loc amplasare, zone protejate, componente
etc.) |
|-------------------------------------------------------------------------
---|
|Certificat CE/Certificat de conformitate al produsului/Agrement
|
|-------------------------------------------------------------------------
---|

|Documentatie tehnica aferenta certificatului
|
|-------------------------------------------------------------------------
---|
|Persoana fizica/juridica ce a executat proiectarea
|
|Certificat atestare
|
|-------------------------------------------------------------------------
---|
|Persoana fizica/juridica ce a executat montarea
|
|Certificat atestare
|
|-------------------------------------------------------------------------
---|
|Persoana fizica/juridica ce executa verificarea, intretinerea, repararea
|
|Certificat atestare
|
|Contract nr. ..................
|
|Perioada contractului
|
|-------------------------------------------------------------------------
---|
|Solicitare service deranjamente
|
|Telefon, e-mail, fax
|
|-------------------------------------------------------------------------
---|
|Personal responsabil
|
|Data
|
Date evenimente
|Nr. |Data|Locul|Evenimentul|Cauza|Actiune |Numele in clar |
|crt.| | | | |corectiva| - Semnatura - |
|----|----|-----|-----------|-----|---------|---------------|
|----|----|-----|-----------|-----|---------|---------------|
|----|----|-----|-----------|-----|---------|---------------|
|----|----|-----|-----------|-----|---------|---------------|
NOTA:
1. In registrul de control pentru instalatiile de detectare, semnalizare, alertare, alarmare,
limitare si stingere a incendiilor se consemneaza toate datele relevante privind:
a) executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de verificare, intretinere si
reparatii;
b) executarea de modificari;
c) actionarile in situatii de incendiu;
d) evenimente produse: alarme de incendiu, alarme false de incendiu, defecte, intreruperi,
declansari intempestive, teste, dezactivari temporare - cu mentionarea cauzelor care le-au
determinat si a actiunilor corective efectuate.
2. Datele consemnate trebuie sa indice clar si precis data (anul, luna, ziua, ora, dupa caz,
minutele si secundele) si locul de producere a evenimentului.
3. Toate evenimentele trebuie inregistrate corespunzator.
45

4. Registrul se completeaza pentru fiecare instalatie din dotare.
5. Se numeste un responsabil pentru completarea registrului; numele responsabilului este
trecut in registru.
6. Se noteaza componentele inlocuite si cauzele inlocuirii.
ANEXA 8
la normele generale
EVIDENTA
exercitiilor de interventie efectuate la .......
|Nr. |Data si ora |Tipul |Locul/Sectorul|Cine a organizat|
|
|crt.|executarii |exercitiului|de activitate | exercitiul
|Observatii|
| |exercitiului| | |Numele, semna- |
|
| | | | |tura si functia |
|
|----|------------|------------|--------------|----------------|----------
|
|----|------------|------------|--------------|----------------|----------
|
|----|------------|------------|--------------|----------------|----------
|
|----|------------|------------|--------------|----------------|----------
|